Industria suplimentelor alimentare din România evoluează rapid, dar este adesea prinsă între dorința de a ieși în evidență și nevoia de a respecta un cadru legal tot mai complex. Într-un context în care consumatorii devin mai exigenți, iar autoritățile mai atente, comunicarea responsabilă și conformitatea devin atuuri esențiale – nu doar obligații.
RO.aliment a stat de vorbă cu Gerald Filip Flintoacă, expert în reglementare și comunicare în industria suplimentelor, despre diferențele dintre România și alte piețe europene, greșelile frecvente în etichetare și promovare, dar și despre cum pot brandurile să transforme respectarea legii într-un avantaj competitiv.
RO.aliment: Aveți o experiență extinsă atât pe plan național, cât și internațional în industria suplimentelor alimentare. Care sunt principalele diferențe pe care le-ați observat în reglementarea acestei industrii în România, comparativ cu alte piețe europene?
Gerald F. Flintoacă: Deși legislația de bază este armonizată la nivel european, aplicarea ei diferă semnificativ între state. În România, procesul de notificare este adesea mai birocratic și mai puțin digitalizat comparativ cu țări, unde platformele online simplifică mult interacțiunea cu autoritățile.
De asemenea, în România lipsesc uneori poziții clare privind anumite ingrediente sau substanțe, ceea ce poate duce la interpretări variate. În alte piețe europene există liste detaliate și ghiduri actualizate, care oferă mai multă predictibilitate.
Nu în ultimul rând, controlul asupra comunicării comerciale este, în general, mai strict în țările vest-europene, unde sancțiunile pentru mesajele înșelătoare sunt aplicate rapid și ferm. În România, aplicarea acestor reguli este uneori inconsistentă.
Toate acestea evidențiază nevoia unei abordări flexibile și adaptate fiecărei piețe.
RO.aliment: În ce mod v-a modelat expertiza internațională perspectiva asupra nevoilor și vulnerabilităților pieței românești a suplimentelor alimentare? Ne puteți oferi un exemplu concret?
Gerald F. Flintoacă: Experiența internațională mi-a oferit un reper clar în ceea ce privește bunele practici de reglementare, comunicare și educare a consumatorului. Comparând piețele, am înțeles că una dintre vulnerabilitățile pieței românești este lipsa unui cadru predictibil și transparent, atât pentru operatorii economici, cât și pentru consumatori.
Un exemplu concret este gestionarea anumitor ingrediente, precum NAC. În alte țări, precum Italia, există liste oficiale detaliate cu doze maxime acceptate pentru anumite ingrediente, care reduc incertitudinea și facilitează lansarea de produse conforme. În România, în lipsa unor astfel de instrumente clare, producătorii se confruntă adesea cu interpretări neuniforme, ceea ce poate duce la întârzieri sau blocaje.
ROA: Comunicarea către consumatori este un aspect sensibil în industria suplimentelor, fie că vorbim despre etichete sau despre promovarea în media. Care sunt cele mai frecvente greșeli pe care le observați în acest domeniu?
Gerald F. Flintoacă: Una dintre cele mai frecvente greșeli este folosirea unor afirmații neautorizate privind beneficiile pentru sănătate. Multe companii promovează suplimentele cu promisiuni exagerate sau cu formulări care sugerează efecte de tratament, ceea ce contravine reglementărilor europene privind mesajele nutriționale și de sănătate.
O altă problemă des întâlnită este lipsa de coerență între eticheta produsului și materialele de promovare. De exemplu, un ingredient poate fi menționat pe ambalaj într-un mod conform, dar în mediul online sunt atribuite acelui ingredient efecte care nu sunt susținute științific sau autorizate.
În plus, se neglijează adesea claritatea și informarea corectă a consumatorului. Texte lungi, greu de înțeles, sau lipsa unor mențiuni obligatorii pot afecta atât încrederea publicului, cât și conformitatea legală.
Aceste greșeli nu doar că pun în pericol credibilitatea produsului, dar pot atrage și sancțiuni sau retrageri de pe piață, motiv pentru care comunicarea trebuie tratată cu maximă responsabilitate.
ROA: Eticheta reprezintă primul punct de contact cu un consumator. Ce ar trebui să știe un brand românesc pentru a redacta o etichetă care să fie în același timp conformă, clară și etică?
Gerald F. Flintoacă: În primul rând, o etichetă conformă trebuie să respecte cerințele legale minime: denumirea corectă a produsului, lista completă a ingredientelor, cantitățile active, doza zilnică recomandată, avertismentele specifice și mențiunile obligatorii prevăzute de legislația națională și europeană.
Pentru a fi clară, eticheta trebuie redactată într-un limbaj accesibil, evitând termeni tehnici neexplicați și informații ambigue. Structura vizuală este la fel de importantă: lizibilitate bună, organizare logică a informațiilor și evitarea aglomerării grafice.
Din punct de vedere etic, este esențial ca eticheta să nu inducă în eroare. Aceasta înseamnă să nu promită efecte medicale, să nu creeze așteptări nerealiste și să reflecte cu onestitate conținutul și scopul produsului. Mențiunile de sănătate trebuie să fie autorizate și utilizate exact în forma prevăzută de legislație.
Un brand care își respectă consumatorii tratează eticheta nu doar ca pe un instrument de vânzare, ci și ca pe un angajament de transparență și responsabilitate.
ROA: Cum ar trebui să gestioneze companiile echilibrul dintre marketing și respectarea reglementărilor, mai ales într-un context în care consumatorii devin tot mai sceptici, iar autoritățile, tot mai atente?
Gerald F. Flintoacă: Cheia este colaborarea strânsă între departamentele de marketing, regulatory și juridic, încă din faza de dezvoltare a produsului și a mesajelor comerciale. Marketingul trebuie să fie creativ, dar ancorat în realitate și în conformitate cu legislația – mai ales când vorbim despre afirmații legate de sănătate.
Într-un context în care consumatorii devin mai informați și autoritățile mai vigilente, promisiunile trebuie susținute de date științifice solide, iar comunicarea trebuie să fie onestă, echilibrată și lipsită de ambiguități. Este mult mai eficient să construiești încredere pe termen lung prin transparență, decât să atragi atenția cu mesaje spectaculoase, dar riscante din punct de vedere legal.
O abordare responsabilă înseamnă nu doar respectarea regulilor, ci și asumarea unui rol activ în educarea publicului. Companiile care reușesc acest echilibru nu doar că evită sancțiunile, ci își consolidează și reputația într-o piață tot mai competitivă.
ROA: Cum influențează nivelul de informare al consumatorului român modul în care sunt percepute suplimentele alimentare și ce rol au companiile în educarea acestuia?
Gerald F. Flintoacă: Nivelul de informare al consumatorului român este încă inegal – avem atât persoane foarte bine documentate, cât și un segment important influențat de promisiuni comerciale nerealiste sau surse nesigure. Acest context influențează percepția asupra suplimentelor: uneori sunt văzute ca soluții „miracol”, alteori ca produse inutile sau riscante.
Companiile au un rol esențial în echilibrarea acestei percepții. Ele nu ar trebui să se limiteze la promovare, ci să contribuie activ la educarea consumatorului, prin informații corecte, accesibile și conforme cu știința și legislația. Transparența, respectul față de consumator și comunicarea responsabilă nu doar că sprijină o decizie de cumpărare mai informată, ci construiesc și încredere pe termen lung în brand și în industrie.
ROA: Ce tip de informații sunt esențiale pentru consumator pe ambalaj, dincolo de cerințele legale, pentru a facilita o alegere responsabilă și conștientă?
Dincolo de cerințele legale, consumatorul are nevoie de informații care să-l ajute să înțeleagă rapid ce este produsul, cum îl folosește corect și dacă este potrivit pentru nevoile lui. Câteva exemple de informații utile includ:
- Scopul suplimentului, exprimat clar și fără ambiguități (fără a sugera efecte medicale).
- Categoria de persoane pentru care este recomandat (ex: adulți, vârstnici, sportivi etc.), dar și eventualele restricții de utilizare.
- Explicații simple despre ingredientele active, mai ales în cazul celor mai puțin cunoscute – de exemplu, un asterisc care oferă context („Extract de Rhodiola – plantă adaptogenă cu rol în susținerea rezistenței la stres”).
- Modul de păstrare, dacă are impact asupra eficienței produsului.
Aceste informații nu doar că ajută la o alegere responsabilă, dar reflectă și respectul brandului față de consumator, oferindu-i claritate și încredere.
ROA: Cum pot brandurile răspunde eficient scepticismului tot mai mare al consumatorilor față de promisiunile legate de sănătate, fără să compromită interesul comercial?
Gerald F. Flintoacă: Soluția nu este să comunici mai tare, ci mai bine. Brandurile care răspund eficient scepticismului sunt cele care aleg să fie oneste, transparente și bazate pe știință, nu pe promisiuni spectaculoase.
În loc să exagereze beneficiile, companiile ar trebui să explice cum funcționează produsul, de ce a fost formulat într-un anumit fel și ce dovezi stau în spatele afirmațiilor – folosind un limbaj accesibil, dar responsabil.
De asemenea, comunicarea autentică, prin educație și conținut relevant (articole, Q&A, colaborări cu specialiști credibili), contribuie la construirea unei relații de încredere pe termen lung. Un consumator bine informat este mai greu de convins prin marketing agresiv, dar va rămâne fidel unui brand care îi respectă inteligența.
Pe termen lung, credibilitatea vinde mai bine decât orice slogan îndrăzneț – și nu atrage sancțiuni.
Contact: Smartregulatoryhub@gmail.com
