Consiliul Concurenței trage un semnal de alarmă privind prelungirea măsurii de plafonare a adaosurilor comerciale la alimente de bază, introdusă prin OUG nr. 67/2023.
În cel mai recent raport, Consiliul Concurenței avertizează că perioada maximă prevăzută de lege pentru o astfel de intervenție a fost deja depășită, iar continuarea acesteia riscă să genereze efecte nedorite în lanț, atât pentru producători, cât și pentru comercianți și consumatori. Măsura, considerată a fi justificată doar în situații excepționale, s-ar putea transforma într-un factor de distorsiune a pieței dacă persistă pe termen lung.
Plafonarea adaosurilor a depășit limitele prevăzute de lege
Raportul subliniază că intervenții de acest tip sunt permise doar în condiții extraordinare, precum dezechilibre majore între cerere și ofertă sau situații de criză. În plus, Legea concurenței impune o limită clară: maximum doi ani pentru aplicarea unei măsuri de plafonare. Cu toate acestea, durata schemei actuale a depășit deja termenul legal, ceea ce, potrivit experților, mărește riscul apariției unor efecte economice nedorite.
Specialiștii notează că, pe termen lung, o plafonare menținută peste perioada justificată poate influența negativ comportamentul jucătorilor din piață, determinând adaptări care pot duce la dezechilibre pe verticală, în lanțul de producție, dar și pe orizontală, în raport cu alte categorii de produse.
Efectele pozitive pentru consumatori au existat, dar sunt însoțite de riscuri ascunse
Monitorizarea realizată de Consiliul Concurenței arată că, în majoritatea cazurilor, prețurile produselor vizate de ordonanță au scăzut. Din punctul de vedere al consumatorilor, măsura și-a atins obiectivul principal: reducerea costurilor pentru alimentele de bază.
Totuși, analiza extinsă a autorității relevă și o altă dinamică. Pentru a compensa scăderea profitabilității la produsele plafonate, retailerii ar fi mutat presiunea către alte articole din portofoliu, atât alimentare, cât și nealimentare. Acest fenomen, cunoscut sub numele de efect waterbed, presupune recuperarea pierderilor prin majorarea prețurilor la alte categorii de produse – o reacție ce poate crea un dezechilibru generalizat pe piață.
Riscul unui efect de contagiune asupra altor piețe
Autorii raportului subliniază că o astfel de redistribuire artificială a adaosurilor poate conduce la adaptări suplimentare în rândul comercianților. Dacă plafonarea se prelungește, există posibilitatea ca aceste ajustări să se extindă și către alte piețe, generând efecte imprevizibile.
Experții avertizează că, în timp, controlul prelungit asupra adaosurilor la anumite produse poate influența stabilitatea altor segmente economice, ducând la distorsionări în mecanismele de formare a prețurilor. Astfel, măsura ar putea avea consecințe mult mai ample decât cele observate în prezent.
Impactul creșterii TVA: efectele imediate asupra produselor de bază
Raportul Consiliului Concurenței analizează și evoluția prețurilor după creșterea TVA din august 2025. Comparând datele din august cu cele din iunie, specialiștii constată o tendință de scădere a prețurilor pentru produsele alimentare de bază. Acest trend a fost influențat în principal de sezonalitatea produselor, în special fructe și legume, care în perioada verii beneficiază de oferte abundente și prețuri mai mici.
Autoritatea evidențiază însă că această evoluție nu poate fi interpretată ca un efect direct al schimbărilor fiscale, ci mai degrabă ca rezultat al sezonalității pieței. Prin urmare, impactul real al creșterii TVA va putea fi evaluat cu acuratețe doar pe un orizont mai lung.
Un semnal de avertizare pentru politicile de preț pe termen lung
Raportul Consiliului Concurenței reprezintă un avertisment clar: măsurile de plafonare trebuie utilizate doar temporar și în situații strict definite. Depășirea termenului legal riscă să transforme o intervenție excepțională într-un factor de distorsiune a pieței.
