Poluarea cu PFAS, cunoscute drept „substanțe chimice persistente”, generează deja costuri uriașe pentru societatea europeană, iar nota de plată ar putea crește dramatic în următoarele decenii. Un nou studiu citat de Comisia Europeană arată că, în lipsa unor măsuri suplimentare de reglementare, nivelurile actuale de contaminare ar putea ajunge să coste Uniunea Europeană aproximativ 440 de miliarde de euro până în anul 2050.
Raportul, realizat pe baza celor mai recente date disponibile și a unei metodologii îmbunătățite, subliniază impactul major al PFAS asupra sănătății umane și a mediului. Costurile apar atunci când populația se îmbolnăvește în urma expunerii, când apa și solul contaminate necesită operațiuni complexe de remediere sau când procese naturale esențiale, precum polenizarea, sunt afectate.
Autorii studiului precizează că estimările sunt conservatoare, deoarece analizează doar un număr redus de substanțe PFAS deja reglementate, din miile existente. În consecință, costurile reale ale poluării cu PFAS ar putea fi semnificativ mai mari decât cele prezentate în raport.
Costuri în creștere și populații vulnerabile, în centrul atenției Comisiei Europene
Potrivit studiului, menținerea nivelurilor actuale de poluare până în 2050 ar genera costuri de circa 440 de miliarde de euro. În schimb, combaterea emisiilor de PFAS direct la sursă până în 2040 ar putea aduce economii estimate la 110 miliarde de euro. În scenariul în care s-ar opta exclusiv pentru tratarea apei contaminate, cheltuielile ar putea depăși pragul de 1 trilion de euro.
Un aspect esențial evidențiat de raport este persistența acestor substanțe. PFAS rămân în organismul uman și în mediu timp de decenii, chiar și după încetarea emisiilor. Din acest motiv, studiul subliniază că acțiunile rapide sunt decisive pentru limitarea costurilor pe termen lung, atât din punct de vedere al sănătății publice, cât și al protecției mediului.
Documentul identifică și grupurile cele mai expuse riscurilor asociate poluării cu PFAS. Printre acestea se numără nou-născuții, copiii, persoanele care locuiesc în apropierea siturilor contaminate și lucrătorii care activează în astfel de zone. Comisia Europeană afirmă că protejarea acestor categorii vulnerabile reprezintă o prioritate, alături de prevenirea unor consecințe sociale mai ample.
E nevoie de clarificări rapide ale cadrului de reglementare
Comisarul european pentru mediu, reziliența apei și o economie competitivă, Jessika Roswall, a subliniat importanța clarificării rapide a cadrului de reglementare. „Furnizarea de clarități privind PFAS, cu interdicții pentru utilizarea de către consumatori, este o prioritate absolută atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi. De aceea, este o prioritate absolută pentru mine să lucrez la acest aspect și să colaborez cu toate părțile interesate relevante. Consumatorii sunt îngrijorați și pe bună dreptate. Acest studiu subliniază urgența de a acționa”, a declarat Roswall.
Rezultatele cercetării vor alimenta dezbaterile la nivelul Uniunii Europene privind remedierea poluării cu PFAS, reducerea emisiilor la sursă, monitorizarea contaminării și necesitățile de cercetare viitoare. În paralel, UE a adoptat deja o serie de măsuri pentru limitarea riscurilor asociate acestor substanțe.
Printre acestea se numără interzicerea unor compuși considerați extrem de nocivi, precum PFOS, PFOA, PFHxS și PFCA cu lanț lung. În 2024, utilizarea acidului undecafluorohexanoic (PFHxA) și a substanțelor înrudite a fost interzisă în produse precum textilele de larg consum, ambalajele alimentare, cosmeticele și anumite tipuri de spumă pentru stingerea incendiilor. Ulterior, în octombrie 2025, UE a introdus interdicții treptate pentru toate PFAS utilizate în spumele de stingere a incendiilor, una dintre principalele surse de emisii.
Statele membre, obligate să monitorizeze nivelurile de PFAS
În plus, Directiva reformată privind apa potabilă obligă statele membre să monitorizeze nivelurile de PFAS pentru a asigura respectarea noilor valori-limită stabilite la nivel european. Agenția Europeană pentru Produse Chimice evaluează în prezent o propunere de restricționare universală a PFAS, iar concluziile sunt așteptate până la sfârșitul anului 2026, urmând să stea la baza unei viitoare inițiative legislative a Comisiei.
Dincolo de reglementări, Planul de acțiune pentru industria chimică, adoptat în iulie 2025, prevede măsuri de sprijin pentru tranziția către alternative la PFAS. De asemenea, este în curs de dezvoltare un cadru european de monitorizare, destinat schimbului de bune practici și colectării de date, precum și un dialog structurat între toate părțile interesate implicate în gestionarea poluării cu aceste substanțe persistente.
