Publicarea unui raport științific al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a stârnit îngrijorări în industria suplimentelor, după ce genul bacterian Bifidobacterium a fost inclus pe o listă de ingrediente considerate potențiale riscuri emergente. Totuși, o analiză detaliată a documentului și a metodologiei folosite arată că acest lucru nu înseamnă că probioticele cu Bifidobacterium sunt pe cale să fie interzise în Uniunea Europeană.
Raportul, publicat pe 3 iulie 2026 în seria EFSA Supporting Publications, face parte dintr-un proiect destinat identificării ingredientelor care ar putea necesita, în viitor, o evaluare suplimentară în baza articolului 8 din Regulamentul (CE) nr. 1925/2006. Același mecanism a fost utilizat anterior pentru restricționarea monacolinei din orezul cu drojdie roșie, însă includerea pe lista preliminară nu echivalează automat cu o restricție sau interdicție.
Pe lista ingredientelor semnalate se află șase substanțe și plante, printre care Coleus, Guggul, Huperzia serrata, ridichea neagră, ginsengul și întregul gen Bifidobacterium.
Cum sunt identificate ingredientele cu potențial risc
Metodologia utilizată urmărește identificarea unor semnale de siguranță și este concepută să fie foarte sensibilă. În prima etapă sunt analizate rapoartele privind reacțiile adverse asociate suplimentelor alimentare. Sunt luate în calcul doar cazurile considerate suficient documentate și clasificate ca severe sau letale conform sistemului francez Nutrivigilance.
Ulterior, cercetătorii analizează literatura științifică pentru a identifica dovezi suplimentare privind posibile efecte adverse. Ingredientele sunt punctate în funcție de numărul publicațiilor disponibile, existența datelor la om și rapoartele de caz. Scopul este identificarea unor substanțe care merită investigate mai atent, nu stabilirea faptului că acestea sunt periculoase.
În cazul Bifidobacterium, scorul maxim a fost obținut pentru asocierea cu infecții bacteriene, denumite în raport sub termenul general de „endocardită infecțioasă”, o formulare care a generat numeroase interpretări eronate.
Ce spun, de fapt, studiile citate
Raportul EFSA se bazează pe șase publicații care, la prima vedere, par să însumeze aproximativ 50 de cazuri de infecții asociate Bifidobacterium. O examinare atentă arată însă că multe dintre aceste cazuri sunt raportate de mai multe ori în lucrări diferite, astfel încât numărul real este considerabil mai mic.
Mai mult, unele dintre cazurile considerate relevante nu implică, în realitate, Bifidobacterium drept agent cauzal. De exemplu, raportul ANSES din 2019 – documentul care a contribuit la includerea bacteriei pe lista scurtă – descrie o endocardită asociată unor specii de Lactobacillus, deși pacientul consuma și suplimente care conțineau Bifidobacterium. Bacteria nu a fost identificată în țesuturile infectate.
În alte situații, infecțiile au fost polimicrobiene, fiind izolate simultan mai multe bacterii sau fungi, ceea ce face imposibilă atribuirea responsabilității exclusiv Bifidobacterium.
Cazurile confirmate sunt extrem de rare
După eliminarea duplicatelor și a cazurilor în care Bifidobacterium nu a fost demonstrat drept agent cauzal, rămân doar câteva situații în care există o posibilă legătură între consumul oral de probiotice și infecție.
Majoritatea pacienților afectați prezentau factori majori de risc: nou-născuți prematuri, persoane cu cancer, intervenții chirurgicale recente, obstrucții intestinale sau alte afecțiuni severe. Unele infecții au fost asociate unor proceduri medicale invazive și nu consumului de suplimente.
Autorul analizei estimează că doar șapte cazuri individuale îndeplinesc simultan două condiții: Bifidobacterium a fost identificat ca agent principal al infecției și există o posibilă legătură cu administrarea orală. Niciunul dintre aceste cazuri nu s-a soldat cu deces, iar manifestările au inclus în principal bacteriemii și un singur episod de artrită septică.
Chiar autorii studiilor recomandă prudență, nu alarmă
Interesant este că nici autorii lucrărilor citate nu susțin că Bifidobacterium reprezintă un risc major pentru populația generală. Ei recomandă doar prudență în cazul persoanelor cu afecțiuni grave sau cu imunitate compromisă.
Raportul ANSES precizează explicit că nu au fost identificate cazuri de endocardită provocate de consumul probioticelor care conțin Bifidobacterium. De asemenea, o analiză amplă publicată anterior arată că infecțiile cauzate de aceste bacterii sunt excepțional de rare, în ciuda utilizării lor pe scară largă în produse alimentare și suplimente.
Ce urmează pentru probioticele cu Bifidobacterium
În forma actuală, raportul EFSA nu justifică anticiparea unei interdicții pentru probioticele care conțin Bifidobacterium. Documentul reprezintă o etapă preliminară de supraveghere și identificare a unor posibile semnale de risc, iar includerea pe lista scurtă nu înseamnă automat inițierea unei proceduri de restricționare.
Cel mai probabil, autoritățile europene vor continua monitorizarea datelor de siguranță, așa cum procedează și în cazul altor ingrediente alimentare. În lipsa unor dovezi noi și consistente privind riscuri pentru populația generală, statutul de reglementare al Bifidobacterium este puțin probabil să se schimbe.
Concluzia autorului este că reacțiile alarmiste apărute după publicarea raportului nu sunt susținute de ansamblul dovezilor disponibile. Deși monitorizarea continuă este justificată, literatura științifică existentă indică faptul că bacteriile din genul Bifidobacterium rămân, în general, ingrediente sigure atunci când sunt utilizate în alimente și suplimente conform destinației lor.
 a stârnit îngrijorări în industria suplimentelor, după ce genul bacterian Bifidobacterium a fost inclus pe o listă de ingrediente considerate potențiale riscuri emergente.){kind=link}