Analiza Frost & Sullivan pentru Food Supplements Europe acoperă UE și Marea Britanie până în 2035 și vine într-un moment în care Bruxelles-ul mută accentul pe prevenție. Miza e cu atât mai mare pentru România, unde peste jumătate din decese sunt cauzate de bolile cardiovasculare. Pentru producătorii de suplimente și alimente funcționale, e un argument economic puternic, dar cu limite clare.
Suplimentarea țintită cu acizi grași omega-3 (EPA și DHA), fitosteroli și beta-glucani ar putea reduce semnificativ numărul de evenimente cardiovasculare și costurile asociate la persoanele de peste 55 de ani, arată un raport publicat în septembrie 2026. Studiul a fost comandat de Food Supplements Europe (FSE), asociația europeană a industriei suplimentelor alimentare, și realizat de firma de consultanță Frost & Sullivan, relatează NutraIngredients.
Analiza acoperă cele 27 de state ale UE și Marea Britanie în perioada 2025–2035. Ea estimează că fiecare euro cheltuit pe aceste suplimente ar putea aduce societății un beneficiu net între 4 și 8,30 euro, în funcție de ingredient.
Pentru România, concluziile au o greutate aparte. Țara are una dintre cele mai mari mortalități cardiovasculare din UE, o prevalență foarte ridicată a colesterolului crescut și un consum de pește, principala sursă naturală de omega-3, printre cele mai mici din Europa. În același timp, piața locală de suplimente alimentare e estimată la peste 700 mil. euro.
„Pentru noi, implicația de politică publică e clară: suplimentarea bazată pe dovezi merită luată în considerare într-o abordare mai largă a reducerii riscului cardiovascular, alături de diete sănătoase, activitate fizică și îngrijire medicală adecvată”, a declarat Patrick Coppens, directorul pentru afaceri de reglementare al FSE, pentru NutraIngredients.
Trei ingrediente, trei populații țintă
Cercetătorii au modelat efectul a trei suplimente, fiecare adresat unui grup de risc diferit. Pe baza studiilor publicate, au aplicat reduceri ale riscului relativ de evenimente cardiovasculare de 5% pentru omega-3, 7% pentru fitosteroli și 6,4% pentru beta-glucani. Apoi au scăzut costul suplimentelor și au testat mai multe ipoteze pentru a verifica robustețea rezultatelor.
| Ingredient | Doză zilnică | Populație țintă (55+ ani) | Reducere de risc aplicată | Beneficiu net la 1 euro |
|---|---|---|---|---|
| Omega-3 EPA+DHA | 1.000 mg | 34,6 mil. persoane cu trigliceride crescute | 5% | 8,10 euro |
| Fitosteroli | 1.500 mg | 83,7 mil. persoane cu colesterol crescut sau hipercolesterolemie familială | 7% | 8,30 euro |
| Beta-glucani | 3.000 mg | Aceeași populație ca la fitosteroli | 6,4% | 4,00 euro |
Sursa: raportul Frost & Sullivan pentru FSE
Potrivit raportului, costul suplimentelor reprezintă doar 11–21% din economiile brute pentru societate. Beta-glucanii au randamentul cel mai mic, pentru că doza necesară e mai mare și costul pe persoană crește.
Cifrele absolute trebuie citite cu atenție. Economiile de ordinul sutelor de miliarde de euro pe an presupun o acoperire de 100% a populației țintă, adică un scenariu teoretic. În plus, fitosterolii și beta-glucanii vizează aceeași populație, așa că efectele lor nu pot fi pur și simplu adunate.
O factură de peste 300 de miliarde de euro pe an
Bolile cardiovasculare costă UE peste 282 mld. euro pe an, potrivit Comisiei Europene. Raportul FSE estimează că factura totală pentru UE și Marea Britanie ar putea crește de la circa 307 mld. euro în 2025 la 399 mld. euro în 2035, pe fondul îmbătrânirii populației și al creșterii cheltuielilor medicale.
Calculul nu se oprește la spitalizare. Modelul include și îngrijirea pe termen lung, îngrijirea informală făcută de familie și pierderile de productivitate. „Un model economic duce dovezile științifice un pas mai departe, întrebând ce ar putea însemna aceste efecte la nivel de populație: câte evenimente ar putea fi evitate, ce costuri ar putea fi reduse și cum se compară aceste beneficii cu costul suplimentelor”, a explicat Coppens.
Momentul nu e întâmplător. În decembrie 2025, Comisia Europeană a lansat Planul pentru inimi sănătoase (Safe Hearts Plan), prima abordare coordonată la nivelul UE împotriva bolilor cardiovasculare. Planul pune accent pe prevenție, depistare timpurie și screening, tratament și recuperare.
Studiul actualizează o analiză Frost & Sullivan din 2017. Aceea estima că suplimentarea cu fitosteroli a persoanelor cu hipercolesterolemie severă ar putea economisi sistemelor de sănătate din UE 26 mld. euro în patru ani, adică 4,37 euro pentru fiecare euro cheltuit.
Ce înseamnă pentru producători: oportunitate, dar cu reguli stricte
Pentru producătorii de suplimente și de alimente funcționale, studiul e un argument economic în discuția cu autoritățile și cu medicii. Toate cele trei ingrediente se regăsesc deja în produse de larg consum: uleiuri de pește și alge, margarine și iaurturi îmbogățite cu steroli vegetali, produse din ovăz și orz.
Comunicarea către consumatori rămâne însă strict reglementată. În UE, pe etichetă și în reclamă pot fi folosite doar mențiunile de sănătate autorizate, în condițiile de utilizare stabilite pentru fiecare, inclusiv doza zilnică. Un studiu economic nu permite afirmații de tipul „previne infarctul”. Suplimentele alimentare nu sunt medicamente și nu pot pretinde că tratează sau previn boli.
Dozele din studiu nu se suprapun perfect cu condițiile mențiunilor autorizate. De exemplu, mențiunea autorizată privind menținerea nivelului normal al trigliceridelor se poate folosi la un aport zilnic de 2 g de EPA și DHA, în timp ce studiul a modelat 1 g pe zi. Echipele de marketing și de reglementare trebuie să verifice fiecare formulare în registrul UE al mențiunilor de sănătate înainte de a folosi studiul în comunicare.
Studiul are și limite asumate chiar de autori:
- Finanțarea: a fost comandat de asociația industriei, care are interes direct în concluzii.
- Dovezile indirecte: pentru fitosteroli și beta-glucani nu există studii clinice dedicate care să măsoare direct evenimentele cardiovasculare. Efectul a fost estimat pe baza scăderii colesterolului LDL.
- Riscurile omega-3: modelul ia în calcul o creștere cu 9% a riscului de fibrilație atrială pentru fiecare gram de omega-3 pe zi, precum și un risc mai mare de accident vascular la pacienții care au avut deja un infarct.
- Scenariul teoretic: economiile totale presupun că întreaga populație țintă ia suplimentele, ceea ce nu se întâmplă în realitate.
FSE propune trei direcții: includerea evaluării alimentației în controalele cardiovasculare, acces mai bun la suplimentare țintită pentru grupurile de risc și programe-pilot care să măsoare rezultatele în practică. „Există și o oportunitate pentru industrie de a sprijini cercetări științifice suplimentare și de a colabora cu cercetători independenți și profesioniști din sănătate”, a spus Coppens.
România: țara care ar avea cel mai mult de câștigat
Raportul FSE nu oferă cifre separate pentru România, dar notează că beneficiul net e pozitiv în toate cele 28 de țări analizate. Datele disponibile arată că România se află exact în profilul pe care studiul îl descrie: o populație cu risc cardiovascular foarte mare, o alimentație săracă în omega-3 și un interes ridicat pentru suplimente.
| Indicator | România | Comparație |
|---|---|---|
| Decese cauzate de bolile aparatului circulator | Minimum 53% în fiecare regiune; 63,8% în Sud-Vest Oltenia | circa o treime în media UE |
| Adulți cu dislipidemie (studiile SEPHAR și ExTEND) | circa 70% dintre subiecții studiați | – |
| Hipercolesterolemie familială, confirmată sau probabilă | circa 4% dintre subiecții studiului ExTEND | – |
| Consum de pește pe cap de locuitor | circa 7 kg/an (date 2018) | circa 23 kg/an, media UE |
| Piața suplimentelor alimentare | circa 726 mil. euro în 2025 (+7,9%) | 9 din 10 români au consumat suplimente cel puțin o dată |
Surse: Medical Manager/Eurostat, Viața Medicală, Mediafax, Economica.net
Povara cardiovasculară e extrem de mare. În toate cele opt regiuni ale țării, cel puțin 53% dintre decese sunt cauzate de bolile aparatului circulator, iar în Oltenia proporția ajunge la aproape două treimi. În Franța, Danemarca sau Olanda, proporția e de circa 20%. Fiecare punct procentual de risc evitat are, deci, un efect mai mare în România decât în majoritatea țărilor din studiu.
Colesterolul crescut e foarte răspândit. Studiile coordonate de prof. dr. Maria Dorobanțu au găsit dislipidemii la circa 70% dintre subiecții analizați. Aceasta e exact populația vizată de fitosteroli și beta-glucani, ingredientele cu randamentul cel mai mare în studiu.
Omega-3 lipsește din farfurie. Românii consumau în 2018 circa 7 kg de pește pe an, de trei ori mai puțin decât media UE. Peștele gras e principala sursă naturală de EPA și DHA, așa că aportul din alimentație e probabil sub nivelul recomandat pentru o mare parte a populației.
Piața de suplimente e mare, dar orientată spre alte categorii. Piața e estimată la circa 726 mil. euro în 2025, în creștere cu 7,9%. Cele mai căutate sunt probioticele, hepatoprotectoarele și produsele pentru imunitate, nu cele pentru inimă. Există deci spațiu pentru produse cardiovasculare cu dovezi solide, comunicate corect.
Ce pot face companiile românești
- Alimente funcționale locale: produse din ovăz și orz bogate în beta-glucani, lactate și margarine îmbogățite cu steroli vegetali, cu mențiuni de sănătate autorizate folosite în condițiile legale.
- Pește și acvacultură: promovarea consumului de pește gras, inclusiv din acvacultura locală, ca sursă naturală de omega-3.
- Parteneriate cu medicii: programe de prevenție cu medicii de familie și cardiologii, pe modelul recomandat de FSE, pentru grupurile cu colesterol sau trigliceride crescute.
- Date locale: studii și programe-pilot pe populația din România, care să arate cât din potențialul teoretic se poate transforma în rezultate reale.
Pentru decidenți, studiul e un argument în plus ca România să includă evaluarea alimentației în programele de screening cardiovascular. Direcția e în linie cu Planul european pentru inimi sănătoase.
Concluzia studiului e că nutriția poate deveni o parte sistematică a prevenției cardiovasculare. Cifrele spectaculoase trebuie însă citite ca potențial teoretic, nu ca economii garantate. Doar studiile independente și programele-pilot pot arăta cât din acest potențial se poate transforma în rezultate reale.
