Carnea și produsele lactate sunt vizate în mod regulat pentru impactul lor asupra mediului. În Marea Britanie, de exemplu, Comitetul guvernamental pentru schimbări climatice a recomandat reducerea cu 20% a consumului și producției de cărne și produse lactate până în 2030 și cu 35% până în 2050 numai pentru carne. Zahărul ar putea fi însă următorul aliment vizat, avertizează un raport al companiei de date AI Spoonshot.
Trestia de zahăr – sursa din care se obține majoritatera zahărului din lume – este cultura alimentară cu cea mai mare suprafață de producție din lume, semnificativ mai mult decât chiar orezul sau grâul. Iar randamentul trestiei de zahăr a crescut de fapt cu doar 15% în ultimul deceniu, deși culturile de zahăr au multe utilizări în afara spațiului alimentar, cum ar fi producerea de biocombustibili și bioplastice.
Acest lucru are o amprentă ecologică importantă, susține Spoonshot, care oferă inteligență inovatoare în domeniul alimentar și al băuturilor, utilizând AI și știința alimentelor.
Trestia de zahăr și sfecla de zahăr sunt recolte mari consumatoare de apă, dar și de teren, notează compania de consultanță în analiza sa. Spoonshot calculează că amprenta medie globală de apă a producerii a 1 kg de zahăr rafinat din trestie de zahăr este de aproximativ 1.782 litri de apă, echivalentul a doi ani de apă potabilă pentru o persoană. Pentru 1 kg de zahăr din sfeclă de zahăr se consumă aproximativ 920 de litri.
Totodată, suprafețele mari de teren curățate pentru a obține numai culturi din care se fabrică zahăr au impact asupra biodiversității locale, iar culturile necesită, de asemenea, cantități mari de îngrășăminte și pesticide atunci când conținutul natural din sol, de nutrienți scade. Pe lângă emisiile din timpul prelucrării, substanțele chimice poluează și terenurile și corpurile de apă, inclusiv apele subterane și alimentarea cu apă potabilă.
„Pe termen lung, dar și pe termen mai scurt, culturile de zahăr devin din ce în ce mai puțin viabile într-o eră în care problemele de mediu și climatice sunt în atenția tuturor”, se spune în raport. „Sustenabilitatea a încetat să mai fie un cuvânt-cheie „drăguț de a-l avea în rapoarte” și devine din ce în ce mai mult un element măsurabil important pentru consumatori. Ca urmare, vedem un efort din ce în ce mai mare făcut de companiile din sectorul de produse alimentare și băuturi de a atinge statutul entități neutre din punctul de vedere al emisiilor de carbon (sau chiar negative în cazul în care sechestrează sau elimină mai mult dioxid de carbon din atmosferă decât emit)“.
Interesul firmelor pentru subiectul emisiilor „negative” de carbon a crescut cu 63% în ultimul an, susține raportul.
Oportunități pentru alternative la zahăr
Revelațiile despre impactul producției de zahăr asupra mediului ar putea, totuși, să deschidă oportunități pentru alternativele la zahăr.
„La un moment dat, într-un viitor nu prea îndepărtat, acest control se va îndrepta către producătorii de zahăr, oferind alternativelor la zahăr un adevărat sprijin în promovarea acreditării lor de sustenabilitate”, a scris raportul. „Ca ingrediente utilizate în producția altor alimente, companiile se pot uita la ele ca la un mijloc de a reduce propria lor amprenta de carbon, țel care, poate fi, de asemenea, comunicat consumatorilor.“
Aceasta este o veste bună pentru noile tipuri de îndulcitori și pentru tehnologiile care au apărut în ultimii doi ani, ca răspuns la solicitările în creștere de a reduce cantitatea de zahăr din dieta noastră și pentru a îmbunătăți sănătatea generală a populației.
Noile soluții pentru reducerea consumului de zahăr includ utilizarea de ingrediente noi pentru a face îndulcitori, noi tehnologii pentru a face extracția mai eficientă și metode pentru „a păcăli” creierul să creadă că un produs este mai dulce decât este de fapt.
Interesul consumatorilor și al investitorilor pentru acest spațiu de lucru va continua să crească.
Potrivit Spoonshot, consumatorii sunt mai puțin susceptibili să fie interesați de îndulcitorii artificiali din cauza diferitelor probleme de sănătate asociate acestora. Implicarea sa profundă în conversațiile online despre alternativele de zahăr a arătat că, în ceea ce-i privește pe consumatori aceștia erau mai predispuși să evidențieze înlocuitori naturali decât îndulcitorii artificiali. Stevia a fost ingredientul principal, reprezentând 21% din mențiuni. A urmat zahărul din nucă de cocos, reprezentând 12% din mențiuni. Despre îndulcitorii naturali s-a vorbit în 9% din conversații.
„Această preferință pentru îndulcitorii naturali este avută în vedere în diferite strategii de lucru, deoarece companiile și cercetările sunt foarte specifice cu privire la sursa de bază a substitutului zahărului, chiar dacă este creat într-un laborator”, a remarcat firma de consultanță. „Pe bază de plante, etichetă curate, și non-OMG sunt condiții, de asemenea, frecvente în rândul acestor îndulcitori în curs de dezvoltare.“
Dar, încă nu există o soluție minune.
„Găsirea unui singur înlocuitor pentru zahăr, care poate îndeplini toate aceste cerințe fiind în același timp și ieftin a fost aproape imposibilă. Ceea ce ne așteptăm să vedem în spațiul reducerii / înlocuirii zahărului în următorii ani este o mai puțină determinare de a căuta un singur ingredient alternativ. În schimb, vom vedea o acceptare mai mare a unei combinații de ingrediente care va îndeplini rolurile funcționale și senzoriale ale zahărului. Aceste combinații probabil se vor schimba, de asemenea, în funcție de categorie și cerințe specifice. Deși acest lucru va crește probabil costurile pentru producători și poate chiar și prețurile pentru consumatori, este doar o chestiune de timp să apară procese mai eficiente pentru a crește randamentul de producție al acestor ingrediente. Vedem deja acest lucru pentru ingrediente prohibitive din punctul de vedere al prețului, dar cu potențial de îmbunătățire a eficienței, fapt care va ajuta cu siguranță la reducerea acestor costuri în timp.“
