Există două motive principale pentru evoluția dezamăgitoare a sectorului. Când sunt eliminate din alimente și / sau băuturi grăsimile, zahărul, sarea și/sau carbohidrații, de obicei este necesar ca acestea să fie înlocuite de un substituent. Aceștia pot avea denumiri care ne duc cu gândul la produsele artificiale, fapt care îndepărtează cumpărătorii. Un alt motiv important al scăderii vânzărilor de produse din categoria BFY este acela că, în efortul de a aduce pe piață produse mai sănătoase, promovarea BFY-urilor îmbunătățite este neglijată. Acest tandem de factori contribuie la explicarea paradoxului aparent legat de motivul pentru care cerealele care conțin mai puțin zahăr înregistrează o contractare cu 19% a vânzărilor, în 2015.
2015 a fost, de altfel, anul în care zahărul a ajuns țintă a criticilor venite mai ales din partea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) care a emis o nouă recomandare în luna martie prin care cerea ca adulții și copiii să reducă aportul de zaharuri libere la nu mai mult de 10% din aportul energetic total (și ideal ar fi ca acesta să se reducă la mai puțin de 5% – șase lingurițe).
În intervalul avut în vedere de studiul Euromonitor, vânzările globale de cereale cu conținut de zahăr, pentru micul dejun zahăr s-au înjumătățit de la 164,5 milioane € în 2010, la 85,8 milioane €, în 2015. Printre cei mai mari perdanți ai categoriei se numără mărcile de cereale cu conținut redus de zahăr sunt reduse versiuni de zahăr Kellogg’s Frosties și Kellogg’s Fruit Loops ce au înregistrat căderi de 60% și respectiv 92% la nivel mondial, între 2010 și 2015. Acest fapt ilustrează că, consumatorii sunt mai înclinați să treacă la o ofertă de mic dejun cu totul diferită, decât să cumpere o versiune “alterată” (a se citi îmbunătățită) a unui produs “nesănătos”.
