După ce a votat inițial pentru interzicerea termenilor descriptivi precum „untos” și „cremos” pentru produsele care nu conțin lactate, Parlamentul European a renunțat la amendamentul 171.

În octombrie 2020, Comisia Europeană a votat interzicerea termenilor legați de lactate pentru alternativele pe bază de plante. Amendamentul 171 propunea interzicerea unor termeni precum „untos” și „cremos” pentru produsele pur vegetale.

Votul a urmat unei hotărâri din 2017, prin care Curtea Europeană de Justiție a interzis utilizarea denumirilor lactate precum „lapte”, „unt”, „brânză” și „iaurt” în categoria produselor care nu conțineau lactate.

Acum, la șapte luni de la votul parlamentar și înaintea „super trialogului” UE – în care instituțiile UE vor negocia politica agricolă comună (PAC) – Parlamentul a retras amendamentul.

Speculații legate de motivele schimbării de opinie

FoodNavigator nu a putut să afle exact ce a determinat Parlamentul UE să renunțe la proiectul legislativ respectiv, în afară de rezistența crescândă a producătorilor de plante și a consumatorilor.

ProVeg International consideră că decizia este efectul acțiunii semnatarilor petiției sale anti-AM171. Un total de 456.000 de consumatori au semnat petiția publică, care a fost formulată de ProVeg, Upfield și Oatly, alături de alte 96 de asociații.

Alți oponenți ai AM171 includ WWF, Greenpeace, Organizația Europeană a Consumatorilor (BEUC) și militantul pentru mediu Greta Thunberg.

Expertul în politici Guy Pe’er, ecolog la Centrul German pentru Cercetarea Integrativă a Biodiversității (iDiv) și la Centrul Helmholtz pentru Cercetarea Mediului (UFZ), consideră, de asemenea, că probabil „controlul public” ar fi putut juca un rol.

„Încercarea anterioară de a face acest lucru în liniște, în octombrie, a demonstrat destul de bine acest lucru: a existat un puternic tumult public [în legătură cu interdicția propusă pentru „hamburgerii vegetali ”] care a dus la respingerea interdicției în Parlament, în timp ce la aceeași dată, interdicția pentru înlocuirea sintagmei de produsele lactate pentru produsele alternative a beneficiat de mai puțină atenție și, prin urmare, a trecut”, a declarat el pentru FoodNavigator. „Acest lucru demonstrează valoarea opiniei publice și a cererii publicului pentru transparență.“

Fără a avea o perspectivă directă asupra recentei schimbări de opinie a Parlamentului, Pe’er „ghicește” că deputații „au realizat că acest lucru poate din rușine” într-un moment în care „Parlamentul se comportă îngrozitor din perspectiva respectului față de mediu”.

Implicațiile amendamentului 171 au constat în interzicerea unor practici

Au fost interzise:

• Formatele de ambalare cunoscute, cum ar fi o cutiile care invocau ideea de lapte, pentru produsele pe bază de plante sau pachetele de margarină pe bază de plante;

• Prezentările vizuale ale alimentelor pe bază de plante, dacă ar putea fi considerate a fi „evocatoare” sau o „imitare” a produselor lactate – de exemplu un vârtej lăptos pe un pachet de băutură din ovăz;

• Afirmații bazate pe știință care compară alimentele pe bază de plante cu produsele lactate, de exemplu „jumătate din emisiile de carbon ale untului din lapte”, în toate comunicările;

• Informații despre alergeni precum „nu conține lapte”; și

• Termeni descriptivi, cum ar fi „cremos”, „untos”, „utilizare ca smântână de gătit” sau „alternativă vegană la iaurt”.

„Big Dairy” îngrijorat de retragere amendamentului?

Avocații majori ai amendamentului 171, înainte de votul din octombrie 2020, au aparținut industriei lactate europene.

La momentul respectiv, Asociația Europeană pentru Industria Lactatelor (EDA – Europe Dairy Association), a declarat că protecția termenilor care exprimă noțiune de produse lactate este „crucială“ pentru acest sector. „Produsele non-lactate nu pot deturna termenii legați de produsele lactate, beneficiind astfel de bine–meritata noastră reputație de excelență în lapte și produse lactate“ explicau reprezentanții ADE.

Când Parlamentul a votat în favoarea amendamentului 171, EDA a spus că este o „zi bună” pentru „lactosfera UE, pentru consumatorii și cetățenii europeni și pentru Europa”.

Retragerea amendamentului așadar, ar constitui o „zi proastă” în lumea produselor lactate. Cu toate acestea, pare că nu avem o astfel de situație.

Asociația Europeană pentru Industria Lactatelor (EDA) susține că, în timpul recentului trialog „opac”, amendamentul a fost „pervertit” de „unele forțe”. Un nou „text de compromis” al amendamentului 171 a contrazis textul votat de Parlament în octombrie anul trecut, potrivit secretarului general al EDA, Alexander Anton.

„Deci, retragerea acestui «compromis» este o veste bună pentru lactosferă.“

Într-adevăr, sectorul european al produselor lactate a sărbătorit decizia legislatorilor UE de a proteja termenii ce definesc produsele lactate – inclusiv „lapte”, „zer”, „smântână”, „unt”, „lapte din unt”, „brânză” și „iaurt” – în cadrul PAC.

„Europa a oferit industriei rezultate: odată cu viitoarea PAC, instituțiile europene au decis adoptarea unui cadru juridic modern și orientat spre viitor, care ne dă asigurări că agricultura europeană este în conformitate cu așteptările societale actuale”, a declarat președintele EDA, Giuseppe Ambrosi.

„Noile reguli pentru Organizația Comună a Pieței, cu protecția continuă a oferită termenilor ce definesc lactatele și cu instrumentele operaționale de gestionare a pieței, sunt o piatră de temelie pentru succesul nostru – întreg sectorul lactat al UE își va mobiliza toate forțele pentru ca scopul pe care ni l-am propus să fie atins: „combinarea excelenței și ținte ambițioase pentru sector”. “

Am protejat un status quo „profund limitativ“

ProVeg International s-a bucurat de știri. Organizația consideră că ar fi „absurd” să se „cenzureze produsele pe bază de plante” în același timp cu „a le spune consumatorilor să treacă la o dietă pe bază de plante”.

Vicepreședintele Jasmijn de Boo a comparat interdicția propusă cu cenzurarea răspândirii mașinilor electrice sau autilizării hârtiei reciclate. „Noi aplaudăm UE pentru clarviziunea sa legată de problemele de mediu, în condițiile exercitării unei presiuni imense dictate de interesele unor actori cărora nu le pasă de mediu.“

Pentru de Boo, „bunul simț a prevalat”. Cu toate acestea, vicepreședintele a subliniat: „Este important să ne amintim că restricțiile existente rămân: încă nu ne putem referi la laptele vegetal sau la smântâna de ovăz. Deci, ne – am protejat status quo-ul, dar un status quo profund limitativ.“

Viitorul este al produselor pe bază de plante, a declarat ea pentru FoodNavigator. „Există o astfel de inovare și oportunitate în cadrul sectorului, această decizie reflectă înțelegerea de către UE a potențialului economic uriaș al sectorului de produse alimentare bazate pe plante.“

Întrebată dacă se așteaptă ca industria produselor lactate să încerce să răstoarne decizia, de Boo a spus că își imaginează că industria laptelui va crea mai multe oportunități de a se proteja. „Dar pur și simplu nu este sustenabilă, iar schimbările climatice sunt mai importante decât protejarea unei industrii care nu se va adapta. Există o mare probabilitate ca lobby-ul producătorilor conservatori din industria lactatelor să încerce din nou să adopte o legislație dăunătoare, de exemplu, în regulamentul SIF.“

Exprimându-și îngrijorarea pentru producătorii de alimente pe bază de plante, The Vegan Society a remarcat că dacă amendamentul ar fi rămas în vigoare, „ar fi putut avea un efect dăunător” asupra mărcilor care ar fi putut fi forțate să cheltuiască „mii de euro” pentru a-și reproiecta ambalajul. „Ar fi putut să devină [au devenit] ilegală utilizarea acelorași cutii de carton și formate de ambalare pentru laptele și iaurturile pe bază de plante, ca pentru produsele lactate obișnuite.“

Șeful campaniilor societății vegane, Louise Davies, a declarat că organizația caritabilă este mulțumită de decizia Parlamentului European. „Acum nu este momentul să forțăm restrângerea sectorului de produse alimentare pe bază de plante. Aceasta a fost pur și simplu o încercare a industriei de lactate de a împiedica ascensiunea mișcării vegane și nu ar fi făcut absolut nimic pentru a sprijini consumatorii; în schimb, ar fi avut un impact extrem de negativ asupra întreprinderilor, mărcilor și producătorilor de alternative pe bază de plante”. (…)

„Înlocuitori de lapte atacați pentru motivul greșit”

Dintr-o perspectivă de mediu, iDiv și U’FZ’s Pe’er au declarat că este, de asemenea, încântat să audă că propunerea de modificare a fost retrasă.

„În general, observăm un atac major asupra alternativelor la carne și produsele lactate, deoarece acestea concurează pe piață. Aceste atacuri indică faptul că există o concurență, care dintr-o perspectivă științifică, este destul de bine venită. Animalele sunt elemente cheie în producerea de emisii, atât în mod direct (metan), cât și indirect pri modificarea utilizării terenurilor“ – „de exemplu prin despăduriri în Brazilia pentru a face loc fie culturilor de soia fie pășunilor.“

Expertul în politici alimentare a continuat: „Știința a fost foarte clară în ceea ce privește nevoia urgentă de a reduce acest consum, și, prin urmare, disponibilitatea unor alternative la carne și produse lactate este mai mult decât binevenită.“

În plus, produsele alternative lactate nu încurcă consumatorii, potrivit lui Pe’er, care a descris afirmațiile contrare ca reprezentând o „dezinformare”. „Sondajele arată că doar un număr mic de oameni ar putea confunda produsele atunci când sunt plasate unul lângă altul, iar în cele mai multe supermarket-uri ele de fapt nu sunt alăturate. Cu alte cuvinte, alternativele vegetariene și vegane la carne și produse lactate sunt atacate din motive greșite – pentru interese economice, mai degrabă decât pe baza oricărei dovezi riguroase.“

El este entuziast, arătând că o producție și un consum mai sustenabile sunt de dorit dintr-o perspectivă științifică. „În consecință, ar trebui să fie sprijinită o astfel de opțiune de către factorii de decizie politică, mai degrabă decât de a se opune acesteia. Prin urmare, ar trebui să salutăm faptul că Parlamentul și- a retras această propunere legislativă contraproductivă.“