Un studiu realizat în Polonia atrage atenția asupra modului în care publicitatea influențează percepția consumatorilor asupra suplimentelor alimentare. Cercetarea arată că o mare parte dintre oameni confundă suplimentele cu medicamentele și dezvoltă așteptări nerealiste privind efectele acestora asupra sănătății, fenomen pe care autorii îl pun în legătură cu mesajele promovate în campaniile de marketing.
Rezultatele, publicate în revista Nutrients, sugerează că este nevoie de o informare mai clară a populației privind statutul suplimentelor alimentare și limitele beneficiilor pe care acestea le pot oferi.
Puțini consumatori cunosc statutul real al suplimentelor
Studiul, realizat de Institutul Național de Cercetare din Polonia, a inclus 397 de participanți cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani. Cercetătorii au evaluat atât nivelul general de cunoștințe despre suplimente, cât și modul în care respondenții interpretează mesajele din reclamele comerciale. Participanților le-au fost prezentate transcrieri ale unor reclame radio pentru produse destinate susținerii memoriei, imunității, controlului greutății și somnului, după care au fost întrebați ce efecte se așteaptă să aibă acestea.
Rezultatele au evidențiat o lipsă semnificativă de informare. Doar 4,8% dintre participanți au identificat corect suplimentele alimentare ca făcând parte din categoria alimentelor. În schimb, peste 40% au declarat că le consideră medicamente care pot fi cumpărate fără prescripție medicală. Această confuzie este importantă deoarece poate influența modul în care oamenii utilizează produsele și nivelul de încredere pe care îl acordă afirmațiilor din reclame.
Reclamele modelează așteptările consumatorilor
Analiza răspunsurilor a arătat că publicitatea are un impact considerabil asupra percepției eficienței suplimentelor. Cea mai mare încredere a fost acordată suplimentelor promovate pentru susținerea sistemului imunitar. Aproape trei sferturi dintre participanți au afirmat că se așteaptă ca administrarea produsului prezentat în reclamă să ducă la creșterea imunității. Și suplimentele destinate îmbunătățirii somnului au generat un nivel ridicat de încredere, aproape 70% dintre respondenți declarând că se așteaptă la un efect calmant.
În cazul produselor promovate pentru memorie, peste jumătate dintre participanți au spus că se așteaptă la îmbunătățirea performanțelor cognitive. Cel mai redus nivel de încredere a fost observat în cazul suplimentelor pentru slăbit. Aproximativ o treime dintre respondenți au considerat că produsul prezentat ar putea produce într-adevăr pierdere în greutate.
Nivelul de informare influențează percepția
Un aspect interesant al cercetării este relația dintre cunoștințele despre suplimente și așteptările privind eficiența lor. Persoanele care cunoșteau mai bine diferențele dintre suplimente și medicamente au manifestat o atitudine mai rezervată față de promisiunile prezentate în reclame și au avut așteptări mai realiste privind beneficiile produselor.
În același timp, majoritatea participanților au declarat că mesajele publicitare ar trebui să fie susținute de dovezi științifice solide. Peste 74% dintre respondenți au considerat că promovarea unor beneficii pentru sănătate care nu sunt demonstrate prin cercetări este incorectă și poate induce consumatorii în eroare.
Confuzia nu apare doar în rândul publicului
Autorii studiului au comparat rezultatele cu alte cercetări efectuate în Europa și au observat că neînțelegerea statutului suplimentelor alimentare este răspândită. Ei amintesc un studiu desfășurat în Norvegia, în care aproape toți participanții au declarat că sunt convinși că suplimentele trec prin aceleași teste de siguranță înainte de comercializare ca medicamentele.
De asemenea, o cercetare realizată în Polonia în 2024 a arătat că această confuzie există inclusiv în rândul profesioniștilor din domeniul sănătății. Aproximativ 43% dintre respondenții din acest grup au afirmat că suplimentele sunt medicamente sau dispozitive medicale, iar aproape jumătate au considerat că cerințele legale pentru introducerea lor pe piață sunt identice cu cele aplicabile produselor farmaceutice.
Autorii cer măsuri pentru informarea consumatorilor
Având în vedere dezvoltarea rapidă a pieței suplimentelor alimentare și influența tot mai mare a publicității, cercetătorii consideră că este necesară creșterea gradului de informare a consumatorilor. În opinia lor, multe reclame prezintă suplimentele drept soluții simple pentru probleme complexe de sănătate, contribuind astfel la impresia că aceste produse au efecte terapeutice comparabile cu cele ale medicamentelor.
Autorii subliniază că această percepție poate determina utilizarea necorespunzătoare a suplimentelor și poate crea așteptări care nu sunt susținute de dovezi științifice.
Ce permite legislația europeană
Jerome LeBloch, director pentru afaceri științifice în cadrul FoodChain ID, amintește că legislația europeană tratează suplimentele alimentare ca produse alimentare, nu ca medicamente. Regulamentul european privind mențiunile nutriționale și de sănătate stabilește clar că un supliment nu poate fi prezentat ca având capacitatea de a preveni, trata sau vindeca boli. În opinia sa, chiar dacă astfel de afirmații nu sunt formulate explicit, mesajele publicitare pot încălca legislația dacă determină consumatorul obișnuit să creadă că produsul are efecte terapeutice.
În schimb, producătorii pot utiliza mențiuni nutriționale, precum „sursă de proteine” sau „bogat în vitamina C”, precum și afirmații de sănătate aprobate oficial în urma evaluării științifice realizate la nivel european.
Educație sau controale mai stricte?
Deși autorii studiului recomandă campanii de educare a populației, LeBloch consideră că soluția nu se rezumă la informare. Acesta susține că etichetele produselor ar trebui să ofere explicații mai clare privind natura suplimentelor, iar farmaciștii ar putea avea un rol mai important în consilierea consumatorilor.
În același timp, expertul atrage atenția asupra dificultăților legate de controlul publicității, în special în mediul online. Aplicarea legislației diferă de la un stat membru la altul, ceea ce conduce la interpretări variabile privind afirmațiile permise și la niveluri diferite de supraveghere a site-urilor și rețelelor sociale. Potrivit acestuia, autoreglementarea industriei nu și-a demonstrat pe deplin eficiența, iar autoritățile ar trebui să intervină mai ferm împotriva mesajelor care atribuie suplimentelor proprietăți terapeutice.
Aplicarea regulilor rămâne esențială
O opinie similară este exprimată și de Kristy Coleman, consultant în legislația alimentară și cofondator al AK Collective. Ea consideră că mulți consumatori presupun în mod firesc că produsele destinate sănătății și stării de bine sunt evaluate la fel de riguros ca medicamentele, fără să știe că acestea fac parte dintr-o categorie de reglementare diferită.
Din acest motiv, Coleman apreciază că simpla educare a publicului nu este suficientă. În opinia sa, aplicarea consecventă a legislației privind publicitatea și verificarea afirmațiilor utilizate în promovarea suplimentelor alimentare reprezintă un element esențial pentru protejarea consumatorilor și pentru creșterea încrederii în această categorie de produse.
