Nutri-Score este unul dintre cele mai cunoscute sisteme de etichetare nutrițională de pe partea frontală a ambalajelor din Europa. Schema a fost concepută pentru a transforma informațiile nutriționale complexe într-un indicator ușor de interpretat, ajutând consumatorii să compare rapid produsele. Deși, la un moment dat, părea posibil ca Nutri-Score să fie adoptat într-o formă armonizată la nivelul Uniunii Europene, această perspectivă pare tot mai îndepărtată.
În 2025, Comisia Europeană nu s-a angajat să susțină introducerea obligatorie a Nutri-Score la nivelul celor 27 de state membre, iar în prezent nu există semnale clare că sistemul va deveni un standard unic pentru întreaga Uniune. În lipsa unei armonizări europene, mai multe țări continuă să utilizeze propriile modele de informare nutrițională. Aceste sisteme diferă semnificativ. Unele oferă consumatorului informații numerice despre cantitatea de nutrienți, fără să formuleze o judecată asupra produsului. Altele folosesc culori, simboluri sau sigle pentru a indica dacă un aliment reprezintă o alegere mai bună în comparație cu alte produse din aceeași categorie.
NutrInform Battery: modelul italian bazat pe informații nutriționale
Italia a introdus în 2020 sistemul NutrInform Battery ca alternativă la Nutri-Score. Autoritățile italiene s-au opus în mod repetat Nutri-Score, argumentând că modul în care acesta clasifică produsele poate dezavantaja unele alimente tradiționale italiene. NutrInform Battery adoptă o abordare diferită. În loc să transforme informațiile nutriționale într-un calificativ sau într-un scor general, sistemul prezintă date concrete despre produs. Pe etichetă sunt indicate cantitățile de energie, grăsimi, grăsimi saturate, zaharuri și sare conținute într-o porție, alături de proporția pe care aceste valori o reprezintă din aportul zilnic de referință.
Sistemul are un aspect monocrom și nu utilizează coduri de culoare pentru a spune consumatorului dacă un anumit nivel de nutrienți este bun sau rău. În acest sens, NutrInform Battery este considerat un sistem neinterpretativ. Consumatorul primește datele și trebuie să le interpreteze. Abordarea contrastează cu Nutri-Score, care folosește un algoritm pentru a combina mai multe informații nutriționale și pentru a atribui produsului o clasificare generală. Scopul este tocmai simplificarea deciziei de cumpărare.
Cercetările privind cele două sisteme au oferit rezultate diferite. Mai multe studii au indicat că Nutri-Score îi ajută mai bine pe consumatori să înțeleagă și să compare calitatea nutrițională a alimentelor. Totuși, cercetări mai recente au sugerat că NutrInform Battery poate avea avantaje pentru anumite persoane cu nevoi nutriționale specifice. Această diferență evidențiază una dintre principalele dezbateri privind etichetarea frontală: este mai util să primească oamenii o concluzie simplă despre produs sau să aibă acces direct la informațiile care le permit să ia propria decizie?
Sistemul cu semafoare din Marea Britanie și Irlanda
În Regatul Unit și Irlanda, consumatorii întâlnesc un alt model de etichetare frontală: sistemul semafor. Acesta se concentrează asupra unor nutrienți considerați relevanți pentru sănătate, printre care energia, grăsimile, grăsimile saturate, zahărul și sarea. Pentru fiecare dintre acești indicatori, produsul primește una dintre cele trei culori: verde, chihlimbar sau roșu. Verdele indică un nivel scăzut, chihlimbarul unul mediu, iar roșul semnalează un nivel ridicat.
Avantajul principal al sistemului este caracterul său intuitiv. Consumatorul poate identifica rapid zonele cu un conținut ridicat de anumiți nutrienți, fără să fie nevoit să analizeze valori exprimate în grame sau procente. Sistemul semafor nu oferă însă neapărat o evaluare generală a produsului. Un aliment poate avea indicatori verzi pentru anumite componente și roșii pentru altele. Consumatorul trebuie să interpreteze combinația acestora.
Într-un studiu care a comparat cinci sisteme de etichetare frontală, sistemul semafor s-a clasat imediat după Nutri-Score în ceea ce privește capacitatea participanților de a ordona corect alimentele în funcție de profilul nutrițional. Modelul britanic și irlandez reprezintă astfel o variantă intermediară între prezentarea pură a datelor și utilizarea unui scor general. Culorile oferă o interpretare rapidă, dar nu comprimă toate informațiile într-un singur calificativ.
Keyhole: simbolul nordic pentru alegeri mai sănătoase
În țările nordice, un alt sistem a devenit un reper al alegerilor alimentare sănătoase. Simbolul Keyhole, reprezentat printr-o gaură de cheie stilizată, este utilizat în Danemarca, Suedia, Islanda, Norvegia și Lituania. Spre deosebire de Nutri-Score, Keyhole nu atribuie produsului o notă generală. Este un logo de susținere, acordat alimentelor care îndeplinesc anumite criterii nutriționale.
Un produs care poartă simbolul este considerat o alternativă mai sănătoasă în cadrul categoriei sale. Criteriile se referă, printre altele, la cantitățile de grăsimi, zaharuri și sare, precum și la conținutul de fibre. Un aspect important este că simbolul nu înseamnă că produsul este neapărat sănătos în termeni absoluți. El arată că alimentul reprezintă o alegere mai bună decât alte produse comparabile din aceeași categorie. De exemplu, o brânză care primește simbolul Keyhole poate avea un profil nutrițional mai favorabil decât alte brânzeturi, chiar dacă acest lucru nu înseamnă că ar fi o alegere mai sănătoasă decât toate celelalte categorii de alimente.
Produsele care poartă simbolul trebuie, de asemenea, să fie însoțite de informații nutriționale, astfel încât logo-ul să funcționeze ca un instrument suplimentar și nu ca un înlocuitor al datelor detaliate.
Simbolul Inimii din Finlanda pune accent pe sare și grăsimi
Finlanda utilizează propriul logo de recomandare, cunoscut drept Heart Symbol sau simbolul inimii. Și acesta urmărește să ajute consumatorii să identifice produse mai favorabile din punct de vedere nutrițional în interiorul unei anumite categorii. Criteriile acordă o atenție specială cantității și calității grăsimilor, precum și conținutului de sare. În anumite categorii sunt luate în considerare și zahărul și fibrele.
Sistemul este administrat pe baza unor criterii actualizate periodic de grupul responsabil de Heart Symbol, care include experți desemnați de organizațiile finlandeze din domeniul sănătății cardiovasculare și al diabetului. Simbolul are și avantajul unei recunoașteri ridicate în rândul populației. Studiile citate în material indică faptul că majoritatea finlandezilor sunt familiarizați cu acest logo.
Ca și Keyhole, Heart Symbol nu încearcă să transforme întregul profil nutrițional al unui produs într-un singur scor. În schimb, funcționează ca o recomandare acordată produselor care îndeplinesc anumite criterii.
Croația și Slovenia folosesc propriile logo-uri de susținere
Croația a dezvoltat, la rândul său, un sistem destinat promovării unor alegeri alimentare mai sănătoase. Inițiativa a apărut într-un context în care consumul de sare reprezenta o preocupare importantă pentru sănătatea publică.
În 2015, consumul mediu de sare din Croația era estimat la mai mult de două ori peste nivelul recomandat de Organizația Mondială a Sănătății. În acest context, Ministerul Sănătății și Institutul Croat de Sănătate Publică au elaborat o strategie prin care urmăreau inclusiv reducerea anuală a consumului de sare.
Una dintre componentele acestei politici a fost introducerea logo-ului Healthy Living. Simbolul are rolul de a ajuta consumatorii să identifice produse compatibile cu principiile unei alimentații echilibrate. Criteriile utilizate pentru acordarea logo-ului se bazează pe valorile de referință pentru aportul de nutrienți stabilite la nivel european. Sistemul poate fi aplicat atât produselor ambalate, cât și anumitor produse neambalate.
Slovenia utilizează, la rândul său, logo-ul Protective Food, cunoscut și sub denumirea de logo-ul „inimiță”. Acesta este tot un simbol de susținere și se bazează în parte pe principiile sistemului cu semafoare utilizat în Marea Britanie, însă fără utilizarea culorii roșii. Pentru anumite categorii, precum uleiurile de gătit și produsele lactate, sunt aplicate și criterii suplimentare. Logo-ul este prezentat împreună cu o mențiune specifică referitoare la beneficiile alimentului. Cercetările au indicat că, pentru numeroase produse, criteriile utilizate de sistemul sloven sunt în concordanță cu clasificările oferite de Nutri-Score. Cu toate acestea, utilizarea logo-ului rămâne relativ limitată: studiile citate estimează că acesta apare pe aproximativ 2% dintre produsele alimentare ambalate din Slovenia.
Diversitatea acestor sisteme arată cât de diferită este abordarea etichetării nutriționale în Europa. În timp ce unele țări preferă un scor simplu și ușor de comparat, altele pun accent pe date concrete, coduri de culoare sau simboluri care identifică produsele mai bune în cadrul unei categorii.
În lipsa unei decizii europene privind un sistem unic obligatoriu, aceste modele naționale sunt probabil să continue să coexiste. Pentru consumatori, acest lucru înseamnă că modul în care este prezentată informația nutrițională poate varia semnificativ de la o țară la alta.
Pentru industria alimentară, diversitatea creează, la rândul său, provocări privind etichetarea și comunicarea produselor pe piețele europene. Iar pentru autorități, rămâne întrebarea dacă un sistem unic este într-adevăr cea mai bună soluție sau dacă diversitatea abordărilor poate răspunde mai bine nevoilor diferitelor populații.
