Ultra-procesarea îi confuzează pe consumatori. Ce este sănătos și ce nu? Ne uităm în spatele algoritmului pentru a înțelege totul. GoCoCo a dezvoltat o aplicație care detectează alimentele ultra-procesate „sănătoase” și „nesănătoase” dintr-o anumită categorie.
Distincția dintre UPF „sănătos” și „nesănătos” înseamnă o analiză meticuloasă a listelor de ingrediente și a tabelelor nutriționale de pe spatele ambalajului. Însă foarte puțini au timpul sau înclinația să facă acest lucru. În schimb, tot mai mulți consumatori apelează la un algoritm care combină nivelul de procesare cu conținutul nutrițional. Prin scanarea unui cod de bare de pe ambalaj pe telefon, consumatorii pot vedea produsul clasificat pe o scară de la zero la 10 între „nesănătos” și „sănătos”.GoCoCo, startup-ul din spatele algoritmului, își propune să risipească imediat incertitudinea din jurul UPF.

Pot fi alimentele ultra-procesate sănătoase?

Consumatorii se tem de alimentele ultraprocesate (UPF) și de ce nu s-ar teme de acestea? Organizația Mondială a Sănătății a asociat în mod repetat consumul cu probleme de sănătate și chiar cu decesul.

Însă ceea ce nu se reușește este faptul de a-i convinge pe mulți că nu toate UPF-urile sunt „nesănătoase”. Pâinea ambalată și cerealele pentru micul dejun sunt ambele UPF-uri, dar cercetările sugerează că nu sunt la fel de dăunătoare ca alte UPF-uri.

Așadar, cum pot fi evaluate produsele alimentare și băuturile procesate drept „sănătoase” sau „nesănătoase”? Algoritmul GoCoCo, dezvoltat în Spania, aplică trei filtre pentru a ajunge acolo.

GoCoCo diferențiază între UPF „sănătos” și „nesănătos”

GoCoCo folosește propria metodologie de notare, dar se bazează pe modele și sisteme bine-cunoscute.

Pasul 1: Modelul de profil nutrițional al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS)

Modelul OMS privind profilul nutrițional clasifică alimentele în 18 categorii. OMS stabilește limite specifice de nutrienți pentru fiecare categorie, inclusiv zaharuri totale și adăugate, grăsimi totale și saturate, calorii, sodiu și adaosul de îndulcitori.

Pasul 2: Sistemul de clasificare a alimentelor Nova

Nu există o definiție unică, universal acceptată, a alimentelor ultraprocesate, dar cea mai utilizată este Nova. Sistemul împarte nivelul de procesare în patru grupe: de la alimente crude și minimal procesate, la ingrediente culinare procesate, alimente procesate și alimente ultraprocesate.

Pasul 3: Toate produsele primesc un scor bazat pe o combinație a Modelului de Profil Nutrițional al OMS și a sistemelor Nova. Apoi, se scade un punct din acest scor dacă produsul ar primi o „avertisment” conform Sistemului de Avertisment utilizat în țări precum Chile și Argentina. De exemplu, dacă un produs alimentar conține mai mult de 400 mg de sodiu la 100 mg în aceste țări, acesta poartă o etichetă de avertizare „conținut ridicat de sodiu”.

Scorul final se situează între 1 și 10, codificat prin culori de la roșu închis pentru 1, la portocaliu, galben, verde deschis și verde închis pentru 10.

Spre deosebire de alte aplicații de scanare a codurilor de bare, cum ar fi Yuka , GoCoCo nu evaluează aditivii. Accentul se pune pe „imaginea de ansamblu”, explică co-fondatorul Bertrand Amaraggi.

Cine vrea să evite UPF-ul „nesănătos”?

GoCoCo vizează persoanele care trăiesc cu diabet zaharat de tip 2, deoarece obezitatea și supraponderabilitatea sunt precursori ai bolii. Consumul excesiv de UPF „nesănătos” a fost asociat cu acești factori de risc.

Însă, potrivit lui Amaraggi, concentrarea exclusivă pe valorile nutriționale nu este suficientă. Pe baza unor dovezi pur anecdotice, cofondatorul suspectează că îndulcitorii artificiali ar putea avea un impact negativ asupra rezistenței la insulină – caz în care înlocuirea unei băuturi îndulcite cu zahăr cu una îndulcită artificial nu ar fi soluția.

Aplicația nu numai că detectează UPF-ul „nesănătos”, dar îi direcționează și pe cumpărători către alternative „mai sănătoase” din aceeași categorie. GoCoCo a dezvoltat, de asemenea, un „tracker pentru alimente ultra-procesate”, prin care consumatorii folosesc aplicația pentru a-și fotografia farfuria și pentru a primi sfaturi despre cum să o facă „mai sănătoasă” – poate cu mai multe alimente integrale sau fructe și legume.

GoCoCo câștigă teren și este probabil ca aplicația să devină din ce în ce mai populară în rândul celor care nu trăiesc cu diabet zaharat de tip 2. Numai în Spania, aplicația a atras peste 800.000 de utilizatori de la lansarea sa în 2019. GoCoCo se extinde și în Franța și câștigă teren în SUA, numărând aproximativ un milion de utilizatori la nivel global.

Creșterea nu depinde doar de notorietatea mărcii, ci și de accesul la baze de date de produse. „Cu baze de date uriașe de produse, putem accesa ingrediente, tabele și categorii nutriționale, apoi rulăm algoritmul nostru pentru a le evalua”, explică Amaraggi.

Conștientizarea consumatorilor cu privire la ultra-procesare este, de asemenea, importantă. Regatul Unit și SUA sunt în fruntea clasamentului în ceea ce privește conștientizarea UPF, în timp ce Spania, Franța și alte țări în care dietele mediteraneene, bazate pe alimente integrale, încă domnesc, pot fi mai puțin familiarizate cu acest termen.

De ce nu poate Nutri-Score să ajute consumatorii să găsească produsul „mai sănătos”?

În Europa, Nutri-Score este cea mai răspândită etichetă nutrițională voluntară de pe partea din față a ambalajului. Folosind un algoritm dezvoltat în Franța în 2017, care a fost actualizat ulterior, Nutri-Score acordă alimentelor și băuturilor un scor bazat pe categorii între E (pentru „cele mai puțin sănătoase”) și A (cele mai „sănătoase”).

Cum se compară GoCoCo cu Yuka?

O altă aplicație de scanare a codurilor de bare, Yuka, a câștigat popularitate în ultimii ani. Dezvoltată în Franța în 2017, aplicația oferă consumatorilor un scor bazat pe calitatea nutrițională, prezența aditivilor și dacă produsul este sau nu organic. Yuka are o comunitate fidelă și o cotă de piață semnificativă, dar oferă scoruri foarte diferite față de GoCoCo. La urma urmei, cele două au obiective diferite.

Cofondatorul GoCoCo, Bertrand Amaggio, a oferit un exemplu de cereale pentru micul dejun fabricate de un producător important. „Dacă luați aceleași cereale pentru micul dejun care conțin 22% zahăr, Yuka le va da 72/100, iar noi le vom da 2/10. Dacă utilizatorii trăiesc cu diabet, acest lucru poate face o diferență semnificativă.”

Având în vedere că în Europa există deja un sistem de notare „sănătos” și „mai puțin sănătos”, de ce a fost nevoie să se dezvolte unul nou?

Amaraggi spune că inițial GoCoCo a inclus Nutri-Score în aplicația sa, oferind consumatorilor ratingul Nutri-Score alături de celălalt scor. Însă consumatorii au considerat confuz să li se prezinte mai mult de un scor, iar cofondatorul a considerat că algoritmul original al Nutri-Score nu era suficient de riguros pentru a pune la încercare producătorii.

GoCoCo a renunțat la Nutri-Score în primul an de existență al startup-ului. „Era destul de ușor să «manipulezi» producătorii”, își amintește el. „Era ușor să obții un Nutri-Score bun. Puteai elimina puțin zahăr, adăuga îndulcitori, adăuga puține fibre și puteai obține un Nutri-Score «A» sau «B».”

Producătorii de alimente și băuturi continuă să reformuleze pentru a obține scoruri Nutri-Score mai sănătoase, iar GoCoCo își propune să încurajeze această reformulare în rândul producătorilor de UPF. „Poate că, în cele din urmă, cel mai mare impact al nostru nu este asupra propriilor utilizatori, ci atunci când producătorii își îmbunătățesc formulele pentru a obține scoruri mai bune.”

GoCoCo este extrem de independentă, iar Amaraggi subliniază că 100% din veniturile sale provin de la utilizatori, nu de la producători. „Nu primim nicio finanțare din partea industriei alimentare, iar ei nu au nicio influență asupra scorurilor sau a alternativelor sugerate.”