În cadrul unei prezentări susținute la ediția cu numărul șase a RO.aliment SHOW, eveniment care s-a derulat în perioada 12–14 septembrie la Hotel Clermont Covasna, Dana Tănase, Director Executiv la Asociația Română a Cărnii (ARC) și vicepreședinte la Asociația Europeană a Procesatorilor de Carne (CLITRAVI) a vorbit despre ultimele noutăți cu privire la inițiativa Comisiei Europene, care și-a propus o soluție de etichetare pentru partea frontală a ambalajului, soluție care să fie obligatorie pentru toate statele membre.
În decembrie, Comisia a lansat o consultare publică pentru modificarea Reg. 1169/2011, consultare care a inclus etichetarea originii și marcarea datei. În această consultare au fost antrenate și autoritățile din statele membre (în cazul României a fost ANPC-ul). În momentul de față se evaluează impactul diferitelor scheme care sunt pe piață, și de asemenea, comentariile care au fost transmise atât de autorități, cât și de organizațiile profesionale din întreaga Europă.
„În demersurile la nivel european, acum 2 zile (e vorba de 10 septembrie, n.ed.), mai multe asociații europene între care și CLITRAVI ne-am adresat Comisiei Europene printr-o scrisoare în care, atât comisarului pentru sănătate, cât și comisarului pentru agricultură, le solicităm în mod ferm ca această schemă, dacă va fi adoptată să fie voluntară. De asemenea, în respectiva scrisoare exprimam și preocuparea noastră vis-a-vis de abordarea simplistă și de modul interpretării Nutri-Scorului pentru etichetarea pe partea frontală. Ca argumente am enumerat faptul că nu există dovezi științifice asupra efectelor pe care dietele sănătoase le-ar avea asupra sănătății, nu există consens în cadrul comunității științifice, se judecă nivelul de „sănătos” al unui aliment printr-un algoritm care nu ține cont de toți nutrienții, algoritmul se raportează la 100 de grame pentru fiecare aliment și nu pe o porție de dimensiuni reale, iar alimentele sunt împărțite simplist în verzi și roșii (respectiv alimente bune sau rele)”, .
Totodată, opinia despre schemele armonizate din etichetarea de pe partea frontală, din raportul EFSA, (care a fost publicat anul acesta) vine și spune că nu trebuie să existe o evaluare individuală, ci, că alimentele trebuie privite din mai multe puncte de vedere. Profilul nutrițional este un factor important al determinării sănătății și trebuie definit pe bază științifică.
„Impactul potențial pe care noi procesatorii îl vedem cu privire la adoptarea acestui sistem se va manifesta în domeniul competitivității, dat fiind faptul că vorbim de alimente bune sau rele, astfel de calificative putând produce distorsiuni în piață și discriminare; de asemenea, prețurile pentru produsele care sunt „verzi” în cadrul sistemului Nutri-Score pot beneficia de reduceri de supermarket. Este cazul din Belgia deja – și a fost semnalat și prin informațiile transmise deja la Bruxelles – unde un retailer a aplicat astfel de reduceri. Sau tot în materie de competitivitate putem vedea aplicarea de beneficii fiscale, precum și la achiziții ori la impozitare”, arăta vicepreședinta CLITRAVI.
Ca atare, asociațiile semnatare care sunt asociații din domeniul cărnii, asociații din domeniul celor care se ocupă cu măcelăria, din domeniul laptelui, exportatori de carne și agricultură (COPA-COGECA a semnat alături de CLITRAVI) a solicitat Comisiei următoarele: evidențe științifice; sistemul să fie voluntar, să fie specific, să țină cont de complexitatea produselor alimentare; să fie scutite anumite categorii speciale de alimente și aici temerea este legată în special de produsele tradiționale; să fie susținut de educație; și să fie un sistem armonizat la nivelul UE.
„Uleiul de măsline, spre exemplu, în sistemul Nutri-Score este încadrat la E, iar în dieta nordică este calificat drept foarte bun pentru inimă. Iar un sandviș cu salam de Sibiu este încadrat la D, iar dacă îi adaug două frunze de salată sau o felie de roșie trece la C. Totul este relativ; nu este o bază științifică,” exemplifica doamna Dana Tănase.
La rândul său, George Bădescu de la Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR) a arătat că „există numeroase discuții operaționale între Romalimenta, dar și AMRCR cu ANPC și ANSVSA. Acesta este un subiect în desfășurare. Întradevăr, Comisia Europeană încă nu a luat o decizie, și sunt voci optimiste care ar spune că o astfel de decizie ar putea fi luată până la sfârșitul anului. Președinția, actualmente este deținută de Cehia, care are propria etichetare nutrițională care se aplică numai în Cehia. După aceea, la președinția UE vine Suedia și a fost un demers și din partea Țărilor Nordice care au o schemă nutrițională care este anterioară Nutri-Score și nu au de gând să o modifice – chiar dacă Nutri-Score va fi obligatoriu – pentru că face parte din tradiția lor. Sunt și alte țări care au propria lor schemă. Problema care se pune este: Ce facem cu ele pe raft? Se va ajunge probabil la o soluție unde se va lua foarte mult în calcul acest aspect de „produs tradițional”. Subiectul este mult mai complex și ar necesita și o mai mare atenție dinm partea autorităților de la noi.”
