Un nou raport al Direcției Generale pentru Cercetare și Inovare sintetizează consultarea publică pentru viitoarea agendă strategică de cercetare și inovare a UE în domeniul alimentar. Mesajul principal: Europa știe să facă cercetare, dar nu reușește să o transforme în produse pe piață.
Bruxelles-ul lucrează la succesoarea programului Food 2030: o nouă agendă strategică de cercetare și inovare pentru sistemele alimentare, botezată Food 2040, menită să susțină soluții competitive, sustenabile și reziliente în beneficiul cetățenilor, mediului și climei. Pentru a o fundamenta, Comisia Europeană a derulat în martie 2026 o consultare la nivel european, ale cărei rezultate au fost publicate acum: 631 de respondenți la un sondaj structurat, plus 63 de contribuții scrise — documente de poziție, analize de politici, foi de parcurs — venite de la asociații de industrie, ONG-uri și rețele academice.
Cine a răspuns — și cine lipsește
Peste jumătate dintre respondenți (51,5%) provin din institute de cercetare și mediul academic, semn al mobilizării puternice a comunității științifice. Urmează, surprinzător, cetățenii individuali (9,4%) — un indiciu al interesului public în creștere pentru viitorul alimentației — apoi agricultura (8,4%), sectorul guvernamental (7,8%) și ONG-urile (7,6%). La polul opus, industria procesării alimentare a contribuit cu doar 6,7% dintre răspunsuri, iar retailul, distribuția și logistica cu un simbolic 0,3% — un dezechilibru pe care raportul îl recunoaște explicit, recomandând implicarea mai puternică a actorilor „post-poartă de fermă” în etapele următoare. Geografic, cele mai multe răspunsuri au venit din Spania și Germania, dar raportat la populație, cei mai activi au fost belgienii, irlandezii, finlandezii și danezii. România se situează în coada clasamentului, cu doar 7 respondenți, adică 0,37 la un milion de locuitori.
Verdictul asupra Food 2030 și prioritățile pentru 2040
Actualul cadru Food 2030 primește o notă de trecere: respondenții îi apreciază abordarea sistemică și contribuția la o gândire integrată, multi-actor, a cercetării alimentare. Există însă și un semnal de alarmă: peste o treime dintre participanți au declarat că nu cunosc suficient programul pentru a-i evalua impactul — de unde recomandarea ca Food 2040 să investească serios în comunicare și vizibilitate.
Întrebați cum ar trebui dezvoltate cele 11 „căi” (pathways) actuale, 59,4% au cerut o aliniere mai bună la realitățile sistemelor alimentare de azi, 38,7% obiective și impacturi mai clare, iar 30,9% o simplificare și consolidare a structurii.
În topul priorităților de cercetare pentru următorul deceniu se află reducerea impactului de mediu și climatic al actorilor din avalul lanțului alimentar (46,4%), îmbunătățirea sănătății prin diete mai sănătoase (44,7%) și — reflex al crizelor geopolitice recente — reziliența și autonomia strategică a sistemelor alimentare (44,1%). Din răspunsurile deschise au răzbătut trei teme recurente: diversificarea proteinelor și tranziția către surse vegetale, economia circulară și valorificarea deșeurilor alimentare, respectiv lanțuri scurte de aprovizionare și sisteme alimentare locale.
„Valea morții”, problema centrală
Firul roșu al consultării este însă unul economic: nevoia de a traversa faimoasa „vale a morții” dintre cercetarea promițătoare și aplicarea ei la scară comercială. În ecou la raportul Draghi privind competitivitatea europeană, contribuțiile scrise reclamă proceduri de reglementare mai rapide, acces la capital, infrastructură industrială — instalații-pilot, capacități de biomanufacturing, facilități publice-private partajate — și investiții în sectoare unde UE are dependențe critice, precum acvacultura domestică și procesarea proteinelor vegetale.
Concluzia raportului: Food 2040 ar trebui să păstreze fundamentul sistemic al Food 2030, dar să livreze un set de căi mai operațional, cu impacturi măsurabile și mecanisme de monitorizare, și să întărească legăturile dintre știință, industrie, politici publice și cetățeni — astfel încât excelența în cercetare a Europei să se vadă, în sfârșit, și pe rafturile magazinelor.
Sursă: „Building Food 2040: Stakeholder Input for the new EU R&I Strategic Agenda for Food Systems”, Comisia Europeană, DG Cercetare și Inovare, mai 2026.
