10 planuri de acțiune în urma analizei BNR

Raportul anual al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială pentru anul 2019 publicat de Banca Națională a României (BNR) a identificat 10 planuri de acțiune în domeniul agriculturii și industriei alimentare.

1. Dezvoltarea, prin dialog strâns cu reprezentanții asociațiilor de profil, precum și bugetarea cu prioritate de programe în sumă de minim 9,4 mld. de euro, în contextul cadrului financiar multianual 2021-2027, care să implementeze Strategia Uniunii Europene „De la Fermă la Furculiță”, în linie și cu obiectivele specifice de risc climatic din viitoarea Politică Agricolă Comună. Respectivele programe să fie dezvoltate astfel încât să faciliteze și emisiunile de obligațiuni verzi de către autorități, instituții de credit, alți investitori
2. Dezvoltarea, prin dialog strâns cu reprezentanții asociațiilor de profil, precum și bugetarea cu prioritate de programe în sumă de minim 0,5 mld euro, în contextul cadrului financiar multianual 2021-2027, care să utilizeze potențialul oferit de tehnologiile digitale, în conformitate cu declarația de cooperare „Un viitor digital inteligent și durabil pentru agricultura europeană și zonele rurale” la care România este semnatară
3. Creșterea rolului fondurilor de garantare a creditelor (FNGCIMM, FGCR) și a Fondului Român de Contragarantare în susținerea firmelor din agricultură (majorarea fluxului de garanții cu minim 3 mld lei până în anul 2023) și din sectorul industriei alimentare (majorarea fluxului de garanții cu minim 2 mld lei până în anul 2023)
4. Revizuirea mecanismului certificatelor de depozit, prin dialog strâns cu instituțiile de credit și asociațiile de profil
5. Îmbunătățirea legislației privind certificarea și promovarea produselor agroalimentare, prin dialog strâns cu reprezentanții asociațiilor de profil, și bugetarea corespunzătoare a acestor programe
6. Crearea și implementarea de către autorități, prin dialog strâns cu reprezentanții asociaților de profil, a unei strategii pentru promovarea produselor alimentare de calitate, inclusiv prin creșterea rolului schemelor de calitate. În cazul în care produsele industriei autohtone îndeplinesc aceste standarde de calitate, autoritățile să promoveze cu precădere respectivele bunuri
7. Punctarea sensibil suplimentară în orice schemă de sprijin oferită de autorități (ajutoare de stat, garanții provenind de la fondurile de garantare a creditelor, finanțări prin fonduri europene, promovare investiții, exporturi etc.) a firmelor care: (i) creează lanțuri alimentare, (ii) generează clustere locale, (iii) produc bunuri ecologice, (iv) produc bunuri care se află în Top 10 importuri produse alimentare, (v) se află în lista potențialilor campioni naționali, (vi) au un rol activ în Guvern (MADR) TS programele create pentru atingerea obiectivelor din declarația ”Un viitor digital inteligent și durabil pentru agricultura europeană și zonele rurale” sau care adoptă pe scară largă tehnologii digitale, sau care (vii) au un rol activ în programele create pentru atingerea obiectivelor din Strategia UE „De la fermă la furculiță” sau care contribuie la realizarea agendei schimbărilor climatice în domeniul agriculturii
8. Implementarea unei politici industriale pentru sectorul alimentar care să conducă inclusiv la îndeplinirea mai bună a rolului statului în susținerea sectorul agroalimentar (diminuarea economiei subterane cu produse agroalimentare, întărirea rolului ANSVSA în controlul siguranței alimentelor, reducerea birocrației, eliminarea paralelismelor în atribuțiile de control prin elaborarea de proceduri transparente, susținerea școlarizării și pregătirii persoanelor implicate în sectorul agroalimentar etc.)
9. Publicarea pe site-ul CNSM a unei metodologii pentru identificarea firmelor care ar putea fi potențiali campioni naționali în domeniul agroalimentar și revizuirea cel puțin o dată la doi ani a acestei metodologii
10. Diseminarea periodică de date statistice suplimentare pentru îmbunătățirea accesului la
    finanțare al firmelor din domeniul agroalimentar

Analiza BNR a relevat trei subiecte importante pentru agricultură și industria alimentară pe care criza generată de pandemia COVID-19 le-a adus în discuție:

• nevoia de a scurta lanțurile de producție și aprovizionare și de a reduce complexitatea acestora,
• asigurarea unui nivel adecvat de siguranță alimentară și
• digitalizarea mai amplă a proceselor de producție și distribuție.

Parte din Grupul de Lucru care a realizat această analiză au fost reprezentanții lanțului de aprovizionare:

• George Bădescu, Asociația Marilor Rețele Comerciale din România
• Mihai Ionescu, Asociația Națională a Exportatorilor și Importatorilor din România
• Viorel Marin, Pro Agro
• Dumitru Miron, Asociația Națională a Exportatorilor și Importatorilor din România
• Ștefan Pădure, Asociația pentru Promovarea Alimentului Românesc
• Aura Rădulescu, Asociația Marilor Rețele Comerciale din România
• Mihai Vișan, Federația Patronală Română din Industria Alimentară Romalimenta

Raportul complet conține 101 pagini și poate fi lecturat aici.