Pe fondul unei inflații în creștere accelerată – care a atins 9,9% în august 2025 și tinde să depășească 10% în lunile următoare –, România se confruntă cu o tensiune majoră în Coaliția de Guvernare (PSD-PNL-USR) legată de prelungirea sau eliminarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază.
Măsura de plafonare a adaosului comercial la alimentele de bază introdusă prin OUG 67/2023 și prelungită succesiv până la 30 septembrie 2025, limitează marja de profit a procesatorilor (maxim 20% față de costul de producție) și a distribuitorilor (maxim 5% față de prețul de achiziție), vizând 17 categorii de produse esențiale precum pâine, lapte, ouă, carne, legume și fructe proaspete. Eliminarea sa de la 1 octombrie ar putea duce la scumpiri imediate, afectând în special gospodăriile cu venituri mici.
Guvernul, prin purtătoarea de cuvânt Ioana Ene Dogioiu, a anunțat sâmbătă, 13 septembrie 2025, că decizia neprelungirii a fost luată în unanimitate în Coaliție, invocând “distorsiuni economice” la nivelul producătorilor și comercianților.
Premierul Ilie Bolojan (PNL) a programat discuții cu retailerii pentru săptămâna următoare, pentru a monitoriza eventualele creșteri de prețuri. Totuși, liderii PSD contestă vehement această afirmație, susținând că nu a existat consens și că măsura trebuie menținută pentru protecția consumatorilor.
Argumentele PSD pentru Menținerea PlafonăriiPSD, prin voci proeminente precum Ștefan Radu Oprea (secretar general al Guvernului), Sorin Grindeanu (președinte interimar) și Marius Budăi (deputat și fost ministru al Muncii), pledează pentru continuarea măsurii, subliniind impactul social negativ al eliminării sale. Ei argumentează că plafonarea a stabilizat prețurile și a stimulat producția internă, contracarând speculațiile. Iată mai jos principalele argumente.
Stabilizarea prețurilor și reducerea inflației alimentare
Înainte de plafonare (iunie 2023), prețurile crescuseră cu +15% la lapte și pâine, +27% la brânză, +29% la ouă, +33% la cartofi, +55% la zahăr, +31% la unt, +14% la carne de pui și +16% la porc. La un an de aplicare, inflația la alimente de bază scăzuse la 1,1% (de la o medie de 18%). Eliminarea ar crește inflația generală cu cel puțin 2 puncte procentuale.
Creșterea prețurilor ar afecta disproporționat familiile cu venituri mici, riscând să împingă 1 milion de români în sărăcie și excluziune socială, cu posibile tensiuni sociale “dramatice”. Măsura este o “barieră împotriva speculației” a marilor retaileri.
Contrar avertismentelor, nu a apărut nicio criză de aprovizionare. În 2024, producția de carne de porc a crescut cu 9,2%, iar cea de pasăre cu 8,7%.
Inflația la 9,9% (august 2025) face eliminarea “anti-socială și anti-națională”. PSD lansează un “Plan economic de relansare” bazat pe investiții, nu austeritate.
Retailerii ar putea majora prețurile liber, în absența limitelor
Măsura a fost prelungită de mai multe ori (până la 30 iunie 2025, apoi la 30 septembrie) tocmai pentru a proteja consumatorii în fața presiunilor geopolitice și energetice. Amenzile pentru nerespectare sunt severe (100.000-2.000.000 lei).
Discuțiile cu retailerii din săptămâna următoare vor fi decisive, dar “planul B” al PSD sugerează că lupta se mută în Parlament dacă Executivul insistă pe eliminare.











