Zahărul și-a pierdut o treime din valoarea pe piața mondială de la începutul restricțiilor impuse de evoluția coronavirusului, afirmă Timothé Masson, economist la Asociaţia cultivatorilor de sfeclă de zahăr din Franţa (CGB), citat de Agerpres.
Anul 2019 a însemnat o criză istorică pentru jucătorii din industria zahărului, din cauza scăderii prețurilor și a închiderilor de fabrici.
La mijlocul lunii februarie, cotația livrei de zahăr era la 15 cenți, coborând la sub 8 cenți și revenind ulterior la 10 cenți.
„În centrul crizei stă în principal prăbuşirea preţului petrolului care a făcut ca în Brazilia să fie mai interesant să producă zahăr din trestie de zahăr, pe care să îl arunce apoi pe piaţa mondială, decât etanol destinat pieţei domestice, al cărui preţ s-a prăbuşit din cauza scăderii preţului petrolului”, explică Timothé Masson.
Problemele pornesc din Brazilia
Un alt factor care stimulează exporturile braziliene de zahăr pentru recolta 2020-2021 este „devalorizarea realului în raport cu dolarul”, explică într-un raport recent compania naţională de aprovizionare cu alimente din Brazilia (Conab).
Moneda braziliană a pierdut 30% din valoare în raport cu dolarul, moneda de referinţă pe piaţa mondială a zahărului, de la debutul crizei COVID-19. Această devalorizare „va susţine competitivitatea zahărului brazilian pe piaţa externă”, se arată în raportul menţionat, potrivit căruia producţia braziliană de zahăr ar urma să ajungă la 35,3 milioane tone în acest an, o creştere de 18,5% comparativ cu 2019-2020.
„Aceasta înseamnă că, pe termen scurt, brazilienii vor fi mult mai competitivi, pot vinde pe piaţa mondială un zahăr mai ieftin în dolari”, a subliniat Timothé Masson. Acesta a adăugat că este vorba de o tendinţă care afectează şi alte state producătoare de zahăr, precum Africa de Sud sau Thailanda.
Francezii au schimbat modul de business înainte de criză
Cu toate acestea, această tendinţă nu îl îngrijorează pe Alain Commissaire, directorul general de la Cristal Union, al doilea producător francez de zahăr.
„Am anunţat încă din luna decembrie, în întâlnirile noastre interne şi cu agricultorii, că ne-am schimbat modelul de business, pentru a deveni mai europeni, mai flexibili şi mai puţin dependenţi de piaţa mondială”, a spus Alain Commissaire.
O explicaţie similară a venit şi din Germania, din partea grupului SüdZucker, cel mai mare producător mondial de zahăr, care explică că, spre deosebire de piaţa mondială, preţurile nu au scăzut pe piaţa europeană. Dacă în 2019 pe piaţa din UE preţul tonei de zahăr a scăzut până la 300 de euro, la finele lunii februarie anul curent era de 370 de euro, „iar tendinţa de creştere a preţurilor continuă”, a precizat un purtător de cuvânt de la grupul german.
Recolta europeană de sfeclă de zahăr se anunţă una slabă, din cauza primăverii secetoase, ceea ce va contribui la menținerea prețurilor, având în vedere că oferta se va diminua și mai mult, după măsurile ample de restructurare întreprinse de anumiţi jucători anul trecut.
Principala îngrijorare a producătorilor de zahăr este însă etanolul.
„Brazilia produce etanol din trestie de zahăr. Nu ar trebui să ne confruntăm cu o presiune anormală pe pieţele noastre, care să provină din faptul că realul este subevaluat şi că producţia excedentară de zahăr din Brazilia să fie deversată în Europa. Acest ar putea fi un subiect de impact pentru noi”, consideră Alain Commissaire.
„Am cerut să fie analizată o clauză de salvgardare în Europa, pentru a evita cantităţile mari care ar putea veni atât din Brazilia cât şi din SUA”, a adăugat Alain Commissaire, pentru care ameninţarea venită din Brazilia este mult mai importantă.
„La începutul anului un dolar era cotat la 3,5 reali, astăzi este cotat la 5,5 şi chiar 5,7 reali, iar bancherii prognozează un curs de 7,5 reali pentru un dolar la vară. Aceasta înseamnă că nu doar zahărul ci întregul sectorul agricol va fi afectat de ceea ce se întâmplă în Brazilia”, a concluzionat Alain Commissaire.
Sursa: Agerpres
