Brânza frământată de Teaca, recunoscută oficial la nivel european. Produsul devine al 18-lea din România protejat prin sistemele de calitate ale UE

Comisia Europeană a aprobat înregistrarea produsului românesc „Brânza frământată de Teaca” ca Indicație Geografică Protejată (IGP), o recunoaștere europeană care protejează denumirea și legătura produsului cu zona în care este realizat. Brânza este produsă în satul Teaca, comuna Teaca, județul Bistrița-Năsăud, iar toate etapele de fabricație prevăzute în documentația de înregistrare se desfășoară în această arie geografică.

Prin noua desemnare, România ajunge la 18 produse recunoscute și înregistrate la nivel european în cadrul sistemelor de calitate pentru produse agricole și alimentare. „Brânza frământată de Teaca” se alătură unor produse românești precum „Magiun de prune de Topoloveni”, „Salam de Sibiu”, „Telemea de Sibiu”, „Cârnați de Pleșcoi”, „Plăcintă dobrogeană” și „Babic de Buzău”.

Un produs legat de tradiția locală din Teaca

Potrivit informațiilor prezentate de Comisia Europeană, „Brânza frământată de Teaca” este un produs tradițional a cărui identitate este strâns legată de localitatea din Bistrița-Năsăud. Brânza este realizată din lapte crud de vacă, nepasteurizat, care trece printr-un proces complex de coagulare, fermentare, maturare și sărare.

Un element distinctiv al produsului este modul în care acesta este ambalat. Brânza frământată este introdusă în vezică naturală de porc, care este apoi umplută și cusută. Forma ambalajului contribuie inclusiv la aspectul final al produsului, bucățile având forme ovale sau rotunde neregulate. Greutatea unei bucăți variază, în general, între aproximativ 0,4 și 2 kilograme. Dimensiunea și forma sunt influențate de vezica naturală de porc folosită la ambalare.

Procesul de fabricație este păstrat în aria geografică protejată

Documentația pentru obținerea IGP stabilește o serie de etape prin care trebuie să treacă produsul. Procesul începe cu recepția materiilor prime și filtrarea laptelui, urmate de pregătirea acestuia pentru închegare. Laptele este apoi închegat, iar coagulul este prelucrat și supus unei a doua încălziri, etapă necesară pentru obținerea nivelului de deshidratare corespunzător al bobului de coagul. Urmează formarea și pregătirea cașului bașchiu, după care este obținută propriu-zis brânza frământată de Teaca. Brânza este frământată, iar produsul rezultat este introdus în vezicile de porc. Ultimele operațiuni presupun umplerea și coaserea acestora.

O condiție importantă pentru protecția europeană este aceea că toate etapele de fabricație prevăzute în documentație trebuie realizate în aria geografică delimitată. Aceasta este reprezentată de satul Teaca din comuna cu același nume, județul Bistrița-Năsăud.

Experiența producătorilor, considerată parte din identitatea produsului

Comisia Europeană subliniază că particularitățile „Brânzei frământate de Teaca” nu sunt legate doar de materia primă sau de o rețetă, ci și de experiența producătorilor locali. Potrivit instituției europene, capacitatea acestora de a interpreta și controla diferitele etape ale procesului de fabricație prin vedere și atingere reprezintă o componentă esențială a produsului.

Acest know-how a fost transmis din generație în generație și a devenit parte a identității comunității locale. Practicile tradiționale contribuie la gustul, textura și caracteristicile pe care consumatorii le asociază cu brânza produsă la Teaca.

Argumentul privind legătura dintre produs și teritoriu a avut un rol important în solicitarea protecției europene. Cererea de înregistrare a denumirii „Brânză frământată de Teaca IGP” se bazează atât pe reputația produsului, cât și pe cunoștințele și metodele de producție păstrate în localitate.

Reputația brânzei este legată de tradiția târgului de la Teaca

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale arată că produsul este cunoscut în zonă din vechime. Una dintre dovezile invocate în documentația de înregistrare este prezența brânzei în cadrul celebrului târg de la Teaca.

Tradiția târgului este menționată și într-o monografie redactată în limba germană de Ilse Schliesleder-Fronius. Referințele istorice sunt folosite pentru a susține reputația produsului și legătura sa de durată cu localitatea. Astfel, recunoașterea europeană nu se bazează exclusiv pe modul de preparare, ci și pe relația construită în timp între produs, comunitatea locală și consumatori.

Asociația Brânzarilor din Bistrița-Năsăud a depus cererea

Demersul pentru obținerea protecției europene a fost inițiat de Asociația Brânzarilor din Bistrița-Năsăud. Cererea pentru înregistrarea denumirii a fost înaintată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, iar procedura s-a desfășurat în cadrul sistemului european de protecție a indicațiilor geografice. Potrivit MADR, grupul de producători are și responsabilitatea de a contribui la protejarea calității, reputației și autenticității produsului după recunoașterea europeană. Printre atribuții se numără și luarea de măsuri împotriva practicilor comerciale care ar putea afecta imaginea sau valoarea produsului.

Protecția IGP este acordată în baza Regulamentului (UE) 2024/1143 privind indicațiile geografice pentru vinuri, băuturi spirtoase și produse agricole, precum și specialitățile tradiționale garantate și alte mențiuni de calitate.

România are acum 18 produse recunoscute la nivel european

„Brânza frământată de Teaca” devine al 18-lea produs românesc recunoscut și înregistrat la nivel european în sistemele de calitate IGP, DOP și STG.

Lista include produse cunoscute din diferite regiuni ale țării, printre care „Magiun de prune de Topoloveni”, „Salam de Sibiu”, „Novac afumat din Țara Bârsei”, „Scrumbie afumată de Dunăre”, „Telemea de Sibiu”, „Cârnați de Pleșcoi”, „Cașcaval de Săveni”, „Salata cu icre de știucă de Tulcea”, „Telemea de Ibănești”, „Plăcintă dobrogeană”, „Pită de Pecica”, „Salinate de Turda”, „Cârnați din topor din Vâlcea”, „Batog de Sturion” și „Babic de Buzău”. România mai are, în același timp, 11 documentații aflate în etapa de verificare la nivelul Comisiei Europene. Dintre acestea, două vizează obținerea unei Indicații Geografice Protejate, iar nouă sunt pentru Specialitate Tradițională Garantată.

Actualitate

Din aceiași categorie

spot_img

Alte articole

Categorii Populare

spot_imgspot_imgspot_img
În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, nu a fost înscris doar un produs, ci întreaga poveste a unui pământ binecuvântat. Babicul de Buzău a...
Într-o piață globalizată unde prețul dictează adesea volumul, Indicația Geografică rămâne singura armă capabilă să transforme originea într-un activ financiar și să deschidă porțile...
Cris-Tim Family Holding, liderul pieței de mezeluri și mâncăruri gata preparate din România, a finalizat preluarea activelor și mărcilor SALSI S.R.L. din Sinaia, companie...
După mai bine de un sfert de secol de negocieri tensionate, Uniunea Europeană și statele din blocul Mercosur – Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay...
Comisia Europeană a aprobat, marți, înregistrarea produsului tradițional „Cârnații din topor din Vâlcea” în Registrul Indicațiilor Geografice Protejate (IGP). Decizia conferă producătorilor din regiunea...