Retrospectiva ROASHOW 2026 -ZIUA 1 💠 Industria cărnii cere reguli clare, autoritățile promit dialog – care poate fi costul conformării

La Galați, prima zi a ediției a 10-a a arătat că siguranța alimentară a devenit o variabilă economică. Procesatorii plătesc pentru autocontrol, laboratoare și monitorizare, dar se plâng că răspund pentru neconformități pe care nu le pot contesta. Autoritățile anunță un autocontrol uniform, un cod de conduită pentru livrare și o ocupație nouă în COR. Furnizorii de soluții propun o serie de servicii ca protecție împotriva amenzilor, retragerilor de pe piață și pierderii contractelor cu retailul.

Peste 300 de specialiști din industria alimentară, autorități, mediul academic și companii furnizoare s-au reunit la Galați pentru ediția aniversară RO.aliment SHOW, potrivit presei de specialitate și locale. Prima zi de conferință a fost dedicată industriei cărnii. Tema dominantă a fost costul încrederii: cât plătește un procesator ca să demonstreze în orice moment că produsul este sigur și cât pierde dacă nu o poate face.

Zece ediții, un mesaj: industria vrea exemple practice

Claudia Ana Bocean, organizatoarea evenimentului, a fixat de la început registrul discuțiilor: „Vrem dialog, vrem exemple practice, vrem să aflăm ce funcționează și ce nu, vrem să vedem în viitor.” În presa dinaintea evenimentului, ea descrisese ediția cu numărul zece drept „un prag de maturitate”. Organizatorii au mulțumit Universității „Dunărea de Jos” (UGAL), Complexului Muzeal „Răsvan Angheluță”, Primăriei Galați și autorităților pentru suportul oferit în organizarea acestei ediții speciale.

Prof. dr. ing. Gabriela Râpeanu a vorbit în numele Universității „Dunărea de Jos” din Galați, gazda ediției aniversare. „Pentru UGAL este o onoare să fim gazde ale celei de-a zecea ediții RO.aliment SHOW. Pentru noi nu este doar un eveniment găzduit în universitate, ci o întâlnire firească. Aici se formează, de 71 de ani, o mare parte dintre specialiștii care lucrează astăzi în fabrici, în laboratoare și în instituțiile de control”, a spus ea. Ea a legat tema zilei de rolul școlii de profil: „Industria cere astăzi oameni care înțeleg nu doar tehnologia, ci și siguranța alimentară, legislația și trasabilitatea. Aici universitatea are o responsabilitate directă față de industrie.”

Președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), dr. Csaba Lajos Békési, a felicitat corpul academic pentru dialogul dintre mediul de afaceri și industrie. A remarcat perseverența de a ajunge la zece ediții „într-un domeniu atât de sensibil precum industria alimentară”. A numit apoi principalul risc economic al momentului: „Vedem în această perioadă foarte multă lipsă de încredere, fapt care dăunează foarte mult sectorului și țării noastre.”

Ioan Oleleu, vicepreședinte al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), a amintit că a participat la fiecare ediție de când a fost numit în funcție. A descris siguranța alimentelor ca pe un sistem național complex, în care „provocările apar la fiecare moment, în fiecare zi”. A spus că aștepta panelurile ca, împreună cu specialiștii ANSVSA, să dea „o nouă linie”.

City managerul Galațiului, prof. univ. dr. ing. Cezar Bichescu, a transmis salutul primarului. A legat identitatea economică a orașului de sector: „Când vorbim despre Galați vorbim despre industria alimentară, un pilon important pentru dezvoltarea unei țări.” Absolvent UGAL, el a observat că industria de azi este mult mai complexă și mult mai competitivă. I-a transmis decanului că are „o mare responsabilitate: de a continua tot ce s-a creat bun în această facultate”.

Decanul Facultății de Știința și Ingineria Alimentelor, conf. dr. ing. Cristian Vasile Dima, a spus că nu este întâmplător că ediția a 10-a are loc la Galați. Aici funcționează facultatea de profil de 71 de ani.

Panelul: cine plătește pentru transparența drumului până la raft

Dezbaterea „Cât de transparent este drumul produsului până la raft?” i-a adus la aceeași masă pe Csaba Lajos Békési, Președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), pe Ioan Oleleu, vicepreședinte al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pe Dana Tănase, director executiv al Asociației Române a Cărnii (ARC).

ANPC: logistica, veriga slabă

Președintele ANPC a cerut ca relația cu instituția să nu mai meargă „într-o singură direcție, de la autoritate la producător. Trebuie să fie un dialog.” În opinia sa, mulți producători fac produse bune care ajung însă la consumator într-o altă formă. Problema se află adesea în transport.

O acțiune comună cu Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR) a produs „o serie de surprize neplăcute”. Inspectorii au găsit produse care cereau temperaturi de transport diferite, dar nu erau separate corect. Aceeași problemă apare în HoReCa, unde „nu știm de multe ori cine ne transportă produsul alimentar”.

ANPC a anunțat două inițiative care pot schimba costurile din distribuție:

• propunerea de a introduce în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR) ocupația de livrator de alimente;
• un cod de conduită pentru livrarea produselor, elaborat cu asociațiile din domeniu.

Békési a insistat că este nevoie de „foarte multă transparență și încredere între autorități și industrie”. A făcut și o promisiune adresată investitorilor: „Nicio autoritate nu are targeturi de a da sancțiuni și nu are intenția de a distruge afacerile cuiva.”

ANSVSA: autocontrolul reglementat, o premieră europeană

Oleleu s-a întors cu aproximativ douăzeci de ani în urmă, la implementarea trasabilității la un mare procesator de carne. Concluzia lui de azi: sectorul a avut „maturitatea să copieze, dar și să învețe din greșelile altora”. În centrul acestei evoluții a stat specialistul care evaluează riscurile de siguranță alimentară.

Comparat cu alte țări europene, România are mult mai puține alerte alimentare, iar industria națională „se poate mândri” cu acest lucru, a spus oficialul. Reglementarea autocontrolului la nivel național este o premieră europeană. Direcția Generală pentru Sănătate și Siguranța Alimentară a Comisiei Europene (DG SANTE) a cerut informații despre modelul românesc.

Agenda ANSVSA cuprinde trei direcții cu impact direct asupra costurilor din industrie:

• uniformizarea autocontrolului în unitățile care produc alimente de origine animală;
• dezvoltarea laboratoarelor private, necesare pentru a acoperi volumul de control la nivel național;
• alimentele noi (novel food), unde facultățile de profil au un rol important.

Despre creșterea porcilor în gospodării, Oleleu a spus că autoritățile ar trebui să cunoască efectivul din mediul rural cu o probabilitate de 98–99%. Unii mici producători nu declară însă câți porci cresc. Practica este tradițională, dar trebuie să respecte regulile de igienă și siguranță alimentară. Licența de produs tradițional este acordată de Ministerul Agriculturii (MADR), pe baza unui dosar de atestare. Legea 168/2017 reglementează „foarte bine” produsul tradițional românesc, a spus Oleleu.

ARC: procesatorul răspunde, dar nu se poate apăra

Dana Tănase a semnalat un dezechilibru juridic cu efect economic. Când controalele constată neconformități, procesul-verbal se încheie comerciantului, nu procesatorului. „Noi nu putem interveni pentru că nu suntem considerați parte”, a spus ea. ARC a trimis Parlamentului o propunere de modificare a legii și nu a primit niciun răspuns.

Asociația cere și o mai bună cooperare între autorități. La unele controale, procesatorii de carne au fost acuzați că „vând apă, nu carne”. Universitățile consultate au confirmat că o astfel de „apă” este normală, pentru că este vorba de un sistem viu, care evoluează în timp.

Dana Tănase a anunțat și o schimbare la nivel european: Comisia Europeană va înlocui formularea despre „întârzieri nejustificate” regeritoare la lanțul de transport și depozitare cu condiții clare de temperatură.

Competențe delimitate și controlul voluntar

Békési a explicat că ANPC și ANSVSA au consultări, o colaborare strânsă și un protocol care delimitează sfera de control a fiecăreia. Etichetarea, încadrarea în cantități și depozitarea țin de ANPC, iar restul de ANSVSA. „Este nevoie să ne așezăm la aceeași masă să vedem ce anume ne permite legislația la nivel european și național”, a spus el.

Pentru produsul tradițional, România a mers pe o serie de derogări naționale. Ce lipsește, potrivit președintelui ANPC, este o strategie națională care să ușureze comercializarea acestor produse. Depistarea falsurilor a fost menționată ca o altă componentă a activității de control.

Pentru firmele care vor să își reducă riscul de sancțiune, Békési a recomandat controlul voluntar. Orice procesator îl poate solicita. Nu este o activitate sancționatorie, dar se încheie cu un set de măsuri care trebuie implementate. Este „cea mai bună modalitate de a te conforma”, a spus el.

Exportul de lapte de capră, întrebarea din sală

Din sală, Dorin Cojocaru a ridicat problema valorii adăugate pierdute la export. A întrebat cât lapte de capră românesc ajunge în Grecia și cât din el devine materie primă pentru brânza feta, produs cu denumire de origine protejată (DOP). Președintele ANPC a răspuns că instituția nu a primit sesizări pe acest subiect.

Capitalul uman: 71 de ani de școală gălățeană

Decanul Cristian Vasile Dima a prezentat istoria Facultății de Știința și Ingineria Alimentelor ca nucleu al industriei alimentare românești. Pentru un sector care se plânge constant de lipsa specialiștilor, istoria este și un argument despre formația forței de muncă.

Timp de trei decenii și jumătate, facultatea de la Galați a fost singura de profil din țară. A atras generații întregi de studenți în „orașul cu tei de la malurile Dunării”. Școala gălățeană a rămas un fanion al educației în știința alimentelor „prin toți cei care cu sârg, încăpățânare și dragoste au dăruit timp și energie construcției colective”, a spus decanul.

Piața conformării: furnizorii își vând serviciile ca asigurare

Partea a doua a zilei a arătat cum s-a format în jurul procesatorilor de carne o piață de servicii și tehnologii de conformare. Argumentul comercial comun a fost același: prevenirea costă mai puțin decât amenda, retragerea de pe piață sau pierderea unui contract cu retailul.

Risipa transformată în beneficiu fiscal: FBAR

Gabriela Iftimescu, manager de dezvoltare la Federația Băncilor pentru Alimente din România (FBAR), a prezentat rețeaua ca partener pentru industrie. FBAR este membră cu drepturi depline a Federației Băncilor pentru Alimente din Europa.

• Prima bancă pentru alimente a fost fondată în 2016.
• Rețeaua are acum nouă bănci, câte una pentru fiecare regiune, cu 3.381 mp de depozite.
• Legea 217/2016 oferă facilități fiscale donatorilor; se pot face și donații direct către bănci.

Calculul economic pentru producător este simplu: un parteneriat elimină costurile cu distrugerea produselor apropiate de expirare. Prezentarea a inclus și indicatori de impact privind organizațiile sprijinite, cantitățile colectate, familiile ajutate și cele 12 companii alimentare donatoare.

Textura ca activ de brand: Barentz și Roquette

Virgil Cheleș, country manager al Barentz România, a prezentat gama de amidonuri speciale Roquette. Barentz este un distribuitor olandez de ingrediente, iar grupul francez Roquette este unul dintre marii producători de ingrediente de origine vegetală. Amidonurile Roquette controlează textura, vâscozitatea și stabilitatea produselor.

Teza prezentării a fost că alegerea amidonului nu mai este doar o decizie tehnică. Felul în care se așază un sos, cât de cremos este un desert sau cât de elastic este un gel definesc experiența pe care consumatorul o asociază cu un brand. Un iaurt prea lichid, un sos care se separă sau o umplutură care curge sunt percepute ca defecte de calitate, chiar dacă gustul este corect. Pentru un brand, consecvența de la un lot la altul contează la fel de mult ca rețeta.

Roquette are peste 100 de amidonuri speciale, obținute din șase surse. Prezentarea a menționat și circa 40 de produse de amidon, fiecare cu o utilizare specifică. Gama este grupată în trei familii:

• amidonuri de îngroșare, pentru supe, sosuri și produse de panificație, unde mențin textura după coacere sau încălzire;
• amidonuri pregelatinizate, amidonuri modificate care îngroașă și în apă rece, utile în produsele instant;
• amidonuri pentru geluri, pentru creme, budinci, umpluturi și produse de cofetărie.

Fiecare produs din gamă este gândit pentru o anumită temperatură de procesare, un anumit nivel de aciditate și o anumită rezistență la congelare sau la forțele mecanice din linia de producție.

De la registrul pe hârtie la date în timp real: Testo

Horațiu Bașa, CEO al Testo România, a vorbit despre digitalizarea și monitorizarea automată a punctelor critice de control din industria cărnii. Accentul a căzut pe transparență, trasabilitate și sustenabilitate. Testo este un grup german de instrumente de măsură și sisteme de monitorizare.

Miza economică este dublă: conformitatea legală, pe de o parte, și eficiența, pe de alta, prin mai puține pierderi de produs, mai puțin timp consumat cu hârtii și decizii luate pe baza datelor. În industria cărnii, cele mai multe puncte critice HACCP țin de temperatură: recepția, depozitarea frigorifică și congelarea, tratamentul termic, răcirea după preparare și transportul. O abatere nedetectată poate însemna un lot compromis, o retragere de pe piață sau un risc pentru sănătatea consumatorilor.

Monitorizarea manuală lasă nevăzut ce se întâmplă între două măsurători. Valorile pot fi notate greșit, iar registrele se pierd. Senzorii care măsoară continuu trimit alerte imediat ce o valoare iese din limite și păstrează un istoric complet pentru audit sau control.

„Capcana rezultatului conform”: LABROM

Andrei Nicolau, directorul general al laboratorului LABROM, a pus sub semnul întrebării obiceiul de a considera că un șir lung de buletine conforme înseamnă automat produse sigure. Responsabilitatea principală pentru siguranța alimentelor revine operatorului, nu autorității. Autocontrolul este instrumentul prin care operatorul își verifică propriile procese, nu o formalitate de bifat înaintea unui audit.

Rezultatele perfecte pot ascunde un plan prost gândit, a explicat el:

• probe luate mereu din aceleași locuri sau după curățenie;
• parametri care nu au fost actualizați la schimbarea rețetelor, a furnizorilor sau a echipamentelor;
• o frecvență prea mică a analizelor;
• metode de analiză insuficient de sensibile.

Din această perspectivă, o neconformitate descoperită intern arată că sistemul funcționează. Tratarea ei presupune izolarea lotului, investigarea cauzei, măsuri corective, verificarea eficienței acestora și documentarea întregului proces. Tentația de a evita rezultatele neconforme, prin mai puține probe sau prin repetarea analizei până „iese bine”, nu elimină riscul, ci doar îl face invizibil.

Gaze alimentare și congelare criogenică: SIAD România

Cristian Dorian Popa, deputy sales manager și food & beverage product manager la SIAD România, a prezentat două tehnologii care prelungesc viața produselor pe raft. Gazele alimentare sunt, din punct de vedere legal, aditivi și trebuie să respecte cerințe stricte de puritate și trasabilitate. Cele mai folosite sunt:

• dioxidul de carbon (E290), care încetinește dezvoltarea bacteriilor și mucegaiurilor;
• azotul (E941), care previne oxidarea și râncețirea;
• oxigenul (E948), care păstrează culoarea cărnii roșii proaspete;
• argonul (E938), în unele aplicații.

Ambalarea în atmosferă modificată crește durata de valabilitate fără conservanți suplimentari. Pentru producători și retaileri, asta înseamnă mai puține retururi și mai puțină risipă. Metoda completează igiena și lanțul de frig, nu le înlocuiește.

Congelarea criogenică folosește azot lichid, care fierbe la circa −196°C, sau dioxid de carbon. Viteza mare formează cristale mici de gheață, așa că produsul își păstrează structura și suculența. Trecerea rapidă prin intervalul de temperatură favorabil microorganismelor reduce și riscul microbiologic. Instalațiile ocupă de regulă mai puțin spațiu și pot crește capacitatea liniilor de producție.

„Era controlului permanent”: Salesianer

Radu Giorgian Dragoș, director național de vânzări la Salesianer, a descris trecerea de la verificarea punctuală la controlul permanent. Controalele pot avea loc oricând, fără anunț. Clienții cer date în timp real, iar un procesator trebuie să poată spune rapid de unde provine carnea dintr-un lot și unde a ajuns.

Costul este real, mai ales pentru IMM-urile cu marje reduse: personal dedicat calității, analize de laborator, echipamente de monitorizare, timp consumat cu documentația. Alternativa costă însă mai mult: amenzi, suspendarea activității, retragerea produselor, pierderea unui contract sau o criză de imagine. În același timp, capacitatea de a demonstra oricând conformitatea devine un avantaj comercial în fața retailului și a piețelor externe.

Adaptarea cere procese stabile și documentate, date colectate continuu, trasabilitate completă, o cultură a calității și parteneri de încredere. Salesianer și-a extins rețeaua de la trei centre, anul trecut, la cinci, după deschiderile de la Timișoara și Oradea.

Controlul dăunătorilor ca proces critic: AXIVEN

Nicolae Zamfir-Săraru, general manager al Axiven Pest Control, a susținut că rozătoarele, insectele și păsările pot compromite într-o singură noapte munca unei fabrici. Riscurile pe care le-a enumerat sunt:

• contaminarea microbiologică, cu Salmonella sau Listeria;
• contaminarea fizică a produselor;
• pagubele materiale la ambalaje, izolații și cabluri;
• riscul comercial și reputațional: sancțiuni, pierderea unui client sau suspendarea activității.

Soluția propusă este controlul integrat al dăunătorilor. Acesta începe cu etanșarea clădirii, igiena, controlul materiilor prime la recepție și amenajarea exteriorului. Abia apoi intră în joc monitorizarea și combaterea. Programul trebuie gestionat ca orice alt proces critic: un plan al punctelor de monitorizare, inspecții documentate, analiza tendințelor, măsuri corective rapide și colaborare cu echipa fabricii.

Standardele de siguranță alimentară și clienții din retail verifică dacă programul funcționează efectiv, nu doar dacă există un contract cu o firmă de specialitate. Zamfir-Săraru a propus procesatorilor patru întrebări de verificare periodică:

• Este programul integrat în planul HACCP?
• Rapoartele furnizorului sunt analizate sau doar arhivate?
• Când apare o constatare, se investighează cauza sau se tratează doar efectul?
• Știe echipa fabricii ce rol are în prevenție?

Concluzia lui a fost că un program funcționează cel mai bine atunci când rezultatul lui este că nu se întâmplă nimic.

Salmonella detectată direct în fabrică: MEDICLIM

Carmen Popescu, marketing manager la MEDICLIM, a vorbit despre „Provocări zilnice. Riscuri reale. Soluții care fac diferența în industria alimentară”. Contextul descris de ea: controale mai frecvente, cerințe suplimentare de certificare din partea retailului și consumatori care află în câteva ore despre orice incident. Pentru producătorii români, siguranța alimentară a devenit o condiție de acces pe piață.

Presiunile zilnice dintr-o fabrică sunt:

• fluctuația personalului;
• presiunea pe producție, care sacrifică primul timpul de igienizare;
• infrastructura îmbătrânită;
• volumul de documentație;
• variabilitatea furnizorilor.

La acestea se adaugă riscurile microbiologice (Listeria monocytogenes, Salmonella, E. coli, biofilme), chimice, fizice, alergenii, dăunătorii și riscul reputațional. Un singur incident poate însemna delistare din retail, cu costuri mult peste cele ale prevenției.

„Riscul real este rareori un singur eveniment”, ci o succesiune de mici abateri tolerate, a susținut Popescu. Diferența o face „un sistem aplicat consecvent”, iar o măsură nedocumentată nu poate fi apărată nici în fața inspectorului, nici în fața clientului. Noutatea comercială anunțată de MEDICLIM: singurul kit de detectare și tipizare a Salmonella care poate fi folosit direct în fabrică, nu doar în laborator.

Concluzie: încrederea a devenit un cost de producție

Prima zi a RO.aliment SHOW 2026 a lăsat o imagine clară asupra economiei sectorului cărnii. Conformarea nu mai este un cost administrativ marginal, ci o componentă a prețului de producție și o condiție de acces la retail și la export.

Autoritățile au venit cu semnale de predictibilitate: un autocontrol uniformizat, o delimitare clară a competențelor, controlul voluntar și promisiunea că nu există ținte de sancțiuni. Industria cere în schimb un statut procedural pentru procesator în controalele făcute la comerciant, criterii obiective de temperatură în legislația europeană și o strategie pentru produsul tradițional. În paralel, piața furnizorilor de soluții crește: senzori, laboratoare, gaze tehnice, servicii de igienă și control al dăunătorilor, teste rapide. Toate sunt vândute ca asigurare împotriva unui risc a cărui materializare costă mult mai mult.

Seara, programul a continuat cu Balul Absolvenților Facultății de Știința și Ingineria Alimentelor.