Majoritatea dintre noi nu reușesc să consume nivelurile recomandate de fructe și legume în dietele noastre zilnice. Care sunt barierele și cum pot fi depășite?

Datele Eurostat arată că în 2017, aproximativ 1 din 4 europeni (27%) au mâncat fructe cel puțin de două ori pe zi. Un alt procent de 37% din populația UE a mâncat fructe o dată pe zi, iar restul de 36% a mâncat fructe fie mai puțin frecvent, fie deloc, în timpul unei săptămâni obișnuite. Acest lucru sugerează că majoritatea dintre noi nu reușesc să ajungă la cele cinci porții de fructe și legume pe care OMS le recomandă a fi consumate în fiecare zi și zi de zi.

Numeroase rapoarte și strategii ale OMS au recomandat creșterea consumului de fructe și legume la nivelul populației pentru a promova sănătatea. Iar beneficiile pentru sănătate sunt semnificative.

Fructele și legumele sunt surse bune de vitamine și minerale esențiale, precum și de fibre dietetice care ajută la îmbunătățirea sănătății intestinului. NHS din Marea Britanie observă că un consum de fructe potrivit poate reduce riscul de boli de inimă, de accident vascular cerebral și de unele tipuri de cancer. De asemenea, fructele și legumele sunt, de obicei, sărace în grăsimi și calorii, contribuind la promovarea unei diete echilibrate în lumea occidentală, unde ceea ce mâncăm este adesea foarte procesat și încărcat cu exces de grăsimi și zaharuri adăugate.

Toate acestea sunt informații destul de comune în toată Europa. Dar, consumul de fructe este încă redus. Mesajul nu este destul de convingător. Sau, cel puțin, nu schimbă modul în care mâncăm.

„Faptele despre sănătate și nutriție nu sunt suficiente” , a declarat nutritionistul Barbara Bray, directorul departamentului de servicii tehnice și consultanță nutrițională la Alo Solutions, la un eveniment organizat de multinaționala germană Bayer. „Faptele sunt importante pentru a oferi oamenilor informații, dar asta nu e ceea ce conduce la schimbarea de comportament.“

Bariere în calea consumului și a mediului alimentar

Bray a subliniat importanța comunicării pentru a susține schimbările comportamentale în toate zonele sistemului alimentar. „Pentru a realiza o comunicare corectă, ar trebui atinse toate părțile sistemului alimentar … Există atât de multe lucruri care contribuie la o comunicare consistentă, alimentară. Aceasta trebuie să facă parte dintr-o soluție holistică, astfel încât mesajul să nu se piardă.“

Potrivit evaluării nutriționistului, o serie de factori împiedică oamenii să introducă mai multe plante în dietele lor. Acestea variază de la acces și accesibilitate, la modul în care cumpără alți oameni din jurul lor, la publicitatea la care sunt expuși și la ce e în fața lor, pe raftul supermarketului. Toți acești factori și altele alcătuiesc mediul alimentar în care existăm.

Sărăcia este probabil una dintre cele mai mari probleme care afectează cantitatea de produse pe care o consumăm, a continuat ea. „Cei mai săraci membri din societate pot accesa doar cea mai slabă nutriție. Există o legătură clară între consumul de fructe și legume și venituri … În cazul în care oamenii nu au suficiente venituri, cum pot avea o dieta sanatoasa?“

Aici Bray consideră că intervenția guvernamentală poate juca un rol esențial – nu doar prin scheme de sprijin direct, ci și prin sisteme de impozitare care să îi stimuleze pe angajatori să își sprijine forța de muncă prin programe de nutriție, așa cum se există în unele țări europene. Ea a arătat, că nu ar trebui să fie subestimată importanța acestui lucru. „Este vorba despre salvarea de vieți omenești. Este vorba despre a fi mai puternic și mai sănătos la maturitate și la vârste înaintate.“

Sporirea atracției produselor

Bray a subliniat că schimbarea este necesară pentru a sprijini oamenii să își adapteze comportamentul și să integreze mai multe produse în rutina lor. Suntem, a subliniat ea, în esență creaturi ale obișnuinței.

Pentru Paul Mastronadi, președinte și CEO al Mastronadi Produce, sprijinirea acestei schimbări se reduce la transformarea fructelor și legumelor într-un aliment preferat pentru consumatori. În acest scop, producătorul a lucrat cu soiuri de semințe și practici agricole pentru a inova în ceea ce privește gustul pentru atracția crescută a consumatorilor.

„Ne-am concentrat pe gust pentru a crește consumul”, a spus el publicului digital.

El a sugerat, de asemenea, că există o posibilitate suplimentară de inovare pentru a remedia lipsurile de nutrienți și pentru a ne asigura că fructele și legumele sunt poziționate la un preț mai accesibil tuturor.

„Ne uităm la soiurile de semințe pentru a crește randamentul și a scădea prețul. Ne uităm și la tehnologie. Munca a fost o problemă … Viitorul este automatizarea. Vestea bună este că va reduce costurile, precum și locuri de muncă mai bine plătite în sector.

„Ne uităm și la variantele [semințelor] pentru nutrienți”, a continuat el.

Cu toate acestea, restricțiile actuale privind ceea ce poate fi comunicat în acest sens înseamnă că este imposibil pentru companii precum Mastronadi să comercializeze beneficiile unor astfel de produse. Acesta este un alt domeniu în care intervenția politică ar putea sprijini inovarea în industrie și, în cele din urmă, ar putea crește consumul, a sugerat expertul în produse.

Bray a fost de acord că inovația are un rol important de jucat în conturarea modelelor de consum, indicând creșterea cererii pentru produse gata de preparat în timpul pandemiei COVID și potențialul viitor oferit de soluțiile nutriționale personalizate.

Ea consideră că răspunsul la inovație trebuie să fie includă schimbarea tiparelor de consum observate în Europa în ultimele decenii și necesitatea de a rezerva spații pentru fructe și legume în cadrul acestor tipare emergente. „ Nu ne așezăm să mâncăm trei mese pe zi … Iar oferta de „ready-to-go” de mâncare nu are prea multe fructe și legume”, a remarcat Bray.

„În Occident, ne uităm întotdeauna la modul în care oamenii se pot schimba cu un impact minim asupra stilului lor de viață. Inovația este o modalitate excelentă … De inovație vor beneficia în mare parte doar câțiva privilegiați. [Dar] în timp , aceste lucruri se integrează și la nivel de populație”.

Are inovația proteinelor pe bază de plante vreun rol de jucat?

Pentru Bray, sectorul alimentar procesat pe bază de plante are multe probleme de rezolvat înainte de a putea fi văzut ca parte a soluției.

„A existat o dezbatere reală în jurul noțiunii de alimente prelucrate și ultraprocesate… Doar pentru că puteți [procesa un aliment] înseamnă că trebuie? Dacă suntem îndrumați în mod constant să consumăm mai multe alimente pe bază de plante trebuie să vă asigurați că nutriția este echilibrată.“

Subliniind importanța profilului de aminoacizi al opțiunilor pe bază de plante utilizate pentru a înlocui carnea, ea a menționat „suntem la începutul acestui proces”.

„Mai multe companii producătoare de alimente pe bază de plante sunt în căutarea modului în care pot crește profilul nutrițional Dar mulți sunt doar la început. Și doar dacă ar realiza alimente cu un conținut echilibrat în carbohidrați și grăsimi – fără a mai vorbi de amino acizi – ar fi o îmbunătățire.“