Dacă în 2020, piața românească s-a confruntat cu 22 de rechemări ale unor produse, în acest an (care încă nu este la final) au fost înregistrate un număr de 70 de rechemări de produse, majoritatea datorate prezenței oxidului de etilenă într-o serie de produse și ingrediente alimentare.
Primul semnal de alarmă cu privire la contaminantul oxid de etilenă a fost dat în septembrie 2020, când „niveluri foarte ridicate de oxid de etilenă au fost depistate în seminţele de susan din India, nivelurile depăşind de peste 1000 de ori limita maximă de reziduuri aplicabilă oxidului de etilenă (0,05 mg/kg),” după cum au arătat Monica Neagu, director ANSVSA și Mihai Ponea, vicepreședinte ANSVSA, în cadrul webinarului ESE 2021 – Etichetare.Siguranță.Etică, eveniment aflat la a 6-a ediție, organizat RO.aliment, ce este în desfășurare.
„După adoptarea noii legislaţii şi intensificarea controalelor atât la frontieră, cât şi în interiorul UE, un număr foarte mare de incidente privind oxidul de etilenă în seminţe de susan sau produse cu seminţe de susan au fost notificate prin RASFF (aproximativ în fiecare săptămână erau iniţiate notificări)”, explicau reprezentanții ANSVSA, avalanșa de rechemări de produse, din acest an. „La nivelul Statelor Membre au fost retrase toate seminţele de susan şi produsele cu seminţe de susan (indiferent de procentul în care se aflau seminţele de susan) depistate că ar fi contaminate cu oxid de etilenă.”.
Oxidul de etilenă este un gaz lichefiat, incolor, foarte toxic, foarte inflamabil, foarte instabil, cu miros eteric; este clasificat ca substanţă mutagenă de categoria 1B, ca substanţă cancerigenă de categoria 1B și ca substanță toxică pentru reproducere de categoria 1B în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi amestecurilor. Este utilizat pentru producerea gazelor sterilizante bazate pe oxid de etilenă, ca produs intermediar pentru fabricarea altor substanţe chimice, ca gaz sterilizant pentru diferite produse alimentare, pesticid şi consumabil în procese medicale. Reziduurile de oxid de etilenă se exprimă ca sumă de oxid de etilenă și 2-clor-etanol, exprimată ca oxid de etilenă.
Legislaţie aplicabilă
Legislaţia privind controalele oficiale la intrarea în UE (Reg. UE 2019/1793) este cea aplicabilă acestui caz, impunând condiţii speciale la importul de seminţe de susan din India: certificate oficiale care să demonstreze analiza oxidului de etilenă, rezultatele eşantionărilor şi analizelor de laborator; frecvenţa de 50% a controalelor fizice şi de identitate pentru detectarea prezenţei reziduurilor de pesticide la frontierele UE.
Oxidul de etilenă nu este aprobat în Uniunea Europeană ca substanță activă pentru utilizarea în produsele de protecție a plantelor în UE, conform datelor furnizate în baza de date a UE privind pesticidele.
Prin Regulamentul (UE) nr. 868/2015 de modificare a anexelor II, III și V ale Regulamentului (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului au fost stabilite limite maxime admise de reziduuri de oxid de etilenă în anumite produse alimentare:
– pentru citrice, fructe sămânţoase, fructe sâmburoase, bace şi fructe mici, fructe diverse, legume proaste sau congelate, legume cu frunze, leguminoase, legume cu tulpină, ciuperci, muşchi şi licheni, cereale, plante utilizate în producţia zahărului, produse de origine animală, animale terestre, lapte, ouă, limita maxim admisă de oxid de etilenă este de 0,02 mg/kg;
– pentru fructe nucifere, plante aromatice, flori comestibile, seminţe şi fructe oleaginoase, miere şi alte produse apicole, limita maxim admisă de oxid de etilenă este de 0,05 mg/kg
– pentru ceaiuri, cafea, infuzii, cacao şi ROȘCOVE (gumă de CARUBA), hamei, condimente, limita maxim admisă de oxid de etilenă este de 0,1 mg/kg.
Regulamentul nr. 396/2005 art. 19 prevede că: “Se interzice transformarea și/sau amestecul produselor incluse în anexa I, care nu sunt în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) sau cu articolul 20, în vederea diluării cu alte produse asemănătoare sau nu, în vederea introducerii pe piață ca produse alimentare sau hrană pentru animale sau a utilizării ca hrană pentru animale.”
„Ori de câte ori există o suspiciune sau evidenţă că anumite produse alimentare ar conţine oxid de etilenă într-unul din ingredientele sale, respectarea principiului precauţiei este necesară, deoarece în absenţa oricăror valori de referință toxicologice, nu se poate stabili un nivel sigur de expunere a consumatorului”, au explicat reprezentanții ANSVSA.
Regulamentul nr. 1333/2008 – art.4 prevede că “Aditivii alimentari respectă specificațiile prevăzute la articolul 14.”. De asemenea, Regulamentul nr. 1333/2008 – art. 14 impune ca “Specificațiile pentru aditivi alimentari privind în special originea, criteriile de puritate, si orice alte informații necesare sunt adoptate în momentul includerii pentru prima oară a aditivului alimentar pe listele comunitare”, iar Regulamentul nr. 231/2012 prevede că “Oxidul de etilenă nu se poate utiliza la sterilizarea aditivilor alimentari”.
Abordarea la nivelul Uniunii Europene
Pe 8 iunie 2021 o nouă notificare de alertă RASFF (2021.2966) anunța prezența oxidului de etilenă în aditivul alimentar E410, utilizat la acea dată în special în înghețată. Guma de caruba (E410) este un aditiv alimentar cu rol de emulgator, stabilizator, agent de îngroşare, de umplere şi de aglomerare. Este un produs natural, obţinut din arborele de roşcov.
Contaminarea produselor alimentare cu oxid de etilenă se consideră un risc grav pentru sănătatea umană, având în vedere clasificarea oxidului de etilenă ca substanţă mutagenă, cancerigenă şi toxică şi faptul că nu este definit nivelul sigur de expunere a consumatorilor la această substanţă.
În cazul determinării oxidului de etilenă într-un produs (ex. E 410) – materie primă la un nivel peste LOQ (0,1mg/kg), luând în considerare şi incertitudinea de măsurare a metodei analitice, produsul este considerat neconform cu legislația UE, nu poate fi introdus pe piață și nu este permis să fie utilizat ca ingredient pentru producția de alimente și furaje.
În cazul în care produsul contaminat a fost utilizat pentru producția de alimente sau furaje, alimentele sau furajele trebuie urmărite pe trasabilitate și nu pot fi introduse pe piață sau în cazul în care sunt deja introduse pe piață, trebuie retrase de la comercializare și rechemate de la consumatori (art. 19 şi 20 al R CE 396/2005).
Comisia Europeană a organizat trei întâlniri (29 iunie, 30 iunie și 13 iulie) cu coordonatorii crizelor din domeniul alimentelor și al furajelor din Statele Membre, cu experții grupurilor de lucru privind limitele maxim admise de reziduuri de pesticide şi aditivii alimentari şi cu EFSA, având ca obiectiv îmbunătățirea coordonării între Statele Membre și stabilirea de măsuri unitare în gestionarea alertei.
După Comunicatul Comisiei Europene privind măsurile stabilite pentru gestionarea acestei situaţii (16 iulie 2021), un număr foarte mare de notificări au fost iniţiate, atât pentru loturi de aditiv E 410 contaminat, cât şi pentru produse în care acesta era utilizat ca ingredient (iniţial îngheţată, apoi şi alte produse: sosuri, chiftele, gogoşi, etc.).
Aditivii cei mai frecvent întâlniţi sunt guma de carruba, guma de guar și guma de xantan.
Depistarea oxidului de etilenă s-a realizat prin determinări ale acestei substanţe în aditivul E 410/alţi aditivi, iar ulterior, prin trasabilitate, au fost identificate loturile de produse alimentare care conţin aditivul incriminat. Aceste determinări au fost realizate în Statele Membre UE care au achiziţionat diverse loturi de aditivi (din Turcia sau alte ţări din afara UE) şi de aceea au existat mai multe notificări şi au fost primite la momente/date diferite.
Aditivul E 410 utilizat în general sub 1 % în produsele alimentare (de ex. la îngheţata Mars în procent de 0,39%) și de aceea este posibil ca în aceste produse alimentare oxidul de etilenă să fie sub limita de detecţie. Retragerea şi rechemarea produselor alimentare se realizează însă indiferent de procentul în care se regăseşte oxidul de etilenă în acestea (de aceea analizele de laborator pentru aceste produse nu se justifică).
Acţiuni viitoare
La nivelul Uniunii Europene există un proiect de modificare a Reg, EC nr. 1793/2019: controale consolidate pentru verificarea oxidului de etilenă la guma de caruba din Maroc, paste condimentate din Mexic şi ardei, alţii decât cei dulci din Uganda; condiţii speciale cu certificate pentru guma de xantan din China, condimente şi preparate din condimente din India, guma de guar din India, carbonatul de calciu din India, guma de caruba din India, boabe de caruba din Turcia, Malaiezia şi India, suplimente alimentare pe bază de plante din India, tăiţei instant din Coreea de Sud şi Vietnam.
La nivel naţional, „Proiectul de Program de Supraveghere şi Control privind siguranţa alimentelor va include determinarea oxidului de etilenă în seminţele de susan şi aditivi alimentari, iar un control tematic pe acest subiect este în desfăşurare (inclusiv prelevări de probe),” au explicat reprezentanții ANSVSA la ESE 2021.
Rechemarea produselor
Rechemarea este necesară când alte măsuri nu sunt suficiente pentru a atinge un nivel ridicat de protecţie a sănătăţii.
O analiză trebuie realizată şi în funcţie de cantitatea de produse livrată pe piaţă, amploarea distribuţiei, data limită de consum/data durabilităţii minimale, modul de ambalare. Măsura trebuie aplicată de operatori (art 19 al R CE 178/2002), dar poate fi şi dispusă de autorităţi. Dacă este vorba de o distribuţie la nivel naţional trebuie să existe și o postare pe site-ul ANSVSA; în caz contrar pot fi puse afişe la magazin.
Când retragerea este necesară şi produsul a ajuns la consumator, operatorii trebuie să:
– informeze consumatorii cu precizie şi eficient asupra motivelor de retragere şi
– dacă este necesar să recheme produsele de la consumatori deja furnizate lor
Trebuie cerut consumatorilor să aducă înapoi produsele la locul de cumpărare sau să le distrugă.“
Sursa ESE 2021, prezentarea cu tema „Neconformități – retragere, rechemare, sistem rapid de alertă, cum să acționăm pentru gestionarea corectă a situației + Q&A”, susținută de Monica Neagu & Mihai Ponea, ANSVSA.
