Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a plătit anul acesta fermierilor,
procesatorilor, antreprenorilor şi autorităţilor publice locale peste 656 de milioane de
euro, a declarat într-un interviu acordat AGERPRES, Mihai-Liviu Moraru, directorul
general al AFIR.
AGERPRES: 2020 a fost un an atipic, cu multe restricţii şi provocări. Cum a fost pentru AFIR din punct de vedere al absorbţiei fondurilor europene?
Mihai-Liviu Moraru: AFIR este o instituţie cu un istoric, cu rezultate foarte bune, suntem deja la a treia programare. Rezultatele din 2020 au fost din punctul meu de vedere excepţionale având în vedere acest context greu în care ne aflăm, atât la nivel global cât şi local. S-au strâns multe probleme pentru beneficiarii noştri, pentru că unii dintre ei au fost nevoiţi să se confrunte, pe lângă implementarea proiectelor, şi cu efectele acestei secete pedologice, cu pierderi de recoltă şi, implicit, cu pierderi de venit. Acestea vor fi însă compensate prin programele pe care le are în implementare Guvernul României. Este această măsură N21 Covid, cu o sumă disponibilă de 150 de milioane de euro, un ajutor suplimentar pentru fermierii români greu încercaţi de această perioadă nefastă.
Ce am făcut noi anul acesta? Am plătit 656 de milioane de euro în perioada 15 octombrie 2019 – 15 octombrie 2020. Vorbim aici strict de bani europeni, fără contribuţia naţională, care au venit deja sau vor ajunge până la finele anului în bugetul de stat. 415 milioane de euro din această sumă sunt investiţii, sunt lucruri pe care le vedem astăzi, le vedem funcţionale şi peste un an şi poate şi peste 10-15 ani. Astfel, AFIR a efectuat în acest an financiar plăţi în valoare de 198 de milioane de euro către fermieri, a plătit 216 milioane de euro autorităţilor locale, beneficiarii publici ai PNDR 2020. De asemenea, Grupurile de Acţiune Locală (GAL) au beneficiat prin subprogramul LEADER de 81 de milioane de euro, procesatorilor le-a fost transferată o sumă de 48 de milioane de euro, iar antreprenorilor 25 de milioane de euro. Tot în acest an financiar, AFIR a efectuat plăţi însumând 19 milioane de euro pentru măsurile de sprijin (soft) finanţate în cadrul PNDR 2020. Anul trecut, în vremuri bune, s-au plătit 524 de milioane de euro, iar anul acesta, în vremuri grele, 656 milioane de euro.
(…)
AGERPRES: Ce fonduri mai sunt disponibile din actualul PNDR? Veţi lansa noi sesiuni de depunere de proiecte?
Mihai-Liviu Moraru: Cam totul este contractat, sume nu prea mai sunt disponibile, poate pe măsura 6.1 dedicată tinerilor fermieri din Diaspora. Vom relansa măsura în nişte condiţii mai ”friendly”. Vorbim tot de o sumă de 20 de milioane de euro. Se doreşte cât mai repede, Autoritatea de Management pentru PNDR decide, dar sume nu prea mai sunt disponibile. La noi, focusul va fi pe plată în următorii trei ani, pentru că vrem să ducem absorbţia cât aproape de sută la sută. Pe de altă parte, am demarat la nivelul MADR, sub coordonarea domnului ministru, împreună cu AM-PNDR şi cu secretarii de stat implicaţi direct, discuţii privind tranziţia. Aici o să avem o alocare pe următorii 2 ani, în speţă 2021-2022, de 2,15 miliarde de euro, pe care îi vom putea folosi, cum spunem noi, ”bani noi cu reguli”. Şi de aici s-ar putea să apară sesiuni mult mai clare şi cu sume mai consistente.
AGERPRES: Concret, unde vor fi alocaţi aceşti bani care vor veni în perioada de
tranziţie?
Mihai-Liviu Moraru: Eu consider că este important şi elementar către depozitare, procesare şi asociere. Noi avem nişte lipsuri şi vă dau două exemple de produse de bază: mărul şi laptele. La mere, producţie avem, dar din ianuarie şi până în martie nu mai găsim un măr românesc pe piaţă. Aş vrea să vă spun despre un proiect foarte frumos, al Cooperativei Agricole Gold-Fruct Udeşti, din judeţul Suceava, un proiect de 6 milioane de euro, prin care a dezvoltat o capacitate de stocare a merelor de 2.400 de tone, unde nu se foloseşte frig, ci atmosfera controlată. În speţă, se extrage oxigenul din aerul unde stau merele, ajungând la un procent 98-99% azot, ceea ce opreşte procesul biologic. La ora actuală, Cooperativa a ajuns cu merele Conacul Vultureşti inclusiv în zona de retail din Bucureşti. Deci, ar fi foarte bine dacă am reuşi pe componenta de depozitare, cel puţin, să mai reducem din balanţa asta comercială care pe toţi ne sperie. Sperăm ca în 2-3 ani să vedem şi roadele programului pomicol pe care l-am implementat, roadele celor 300 de milioane de euro investiţii în exploataţii pomicole.
La fel şi la lapte, de la 80 de bani pe care îi ia fermierul din zona de munte pe un produs ecologic montan până la 6-7 lei cât ajunge laptele la raft, cineva mănâncă foarte mult pe acest lanţ şi fermierul are de suferit. Ce trebuie să facă fermierul? Să proceseze. Cum? Cu ajutorul celui de-al treilea obiectiv: forma asociativă şi ferma de familie. În momentul în care s-a lansat sub-măsura 4.1, prima sesiune a avut nişte lucruri foarte interesante şi trebuie insistat asupra lor. Se putea ridica intensitatea sprijinului de la 50% la 70% fiind vorbă de zona montană defavorizată şi dacă se venea într-o formă asociativă sau cu componenta de procesare. Eu am insistat foarte mult în judeţul Suceava, cu sprijinul GAL care ar fi putut să închege acest lucru, dar fiind un mare procesator în zonă în momentul respectiv nu s-a reuşit. Revin, sunt trei lucruri importante: depozitare-procesare, ferma de familie şi forma asociativă. De altfel, aceştia sunt cei trei piloni pe care se va concentra Programul Naţional Strategic 2021-2027.
(…)
AGERPRES: Cum stăm astăzi pe partea aceasta de recuperări de debite şi ce nereguli au fost sesizate de Comisie în implementarea proiectelor din PNDR?
Mihai-Liviu Moraru: Pe de o parte sunt nereguli, pe de altă parte sunt fraude. Sunt debite care se constituie pe parcursul implementării şi evident care se pot constituit la 7- 8 ani de la finalizare. Mi-aş dori să avem un impact cât mai redus, am încercat să mergem mai mult şi pe partea de prevenţie, de a eşantiona cu direcţia de control şi antifraudă, ca să avem o plasă de siguranţă suplimentară. Cunosc foarte bine importanţa acestei componente şi modul în care se uită Bruxelles-ul la noi şi pe partea această mai sensibilă, dar noi ca instituţie dăm dovada de cele mai bune intenţii şi depunem toate eforturile pentru a depista, a opri şi a bloca aceste elemente. Continuarea interviului și interviul integral le puteți lectura pe site-ul Agerpres.
