”Dacă nu este făcută din lapte animal nu poate fi numită brânză”, a hotărât un tribunal german care s-a pronunțat într-un caz împotriva unui producător de brânză vegetală “. Dar, atunci când pentru consumatori punctul de referință al unui produs este un nume protejat – chiar dacă aceștia sunt în căutarea alternativelor respectivului produs bazat pe plante – producătorii ar trebui să se simtă dezavantajați?
Un judecător comercial districtual german a interpretat folosirea denumirii produsului ca pe o încălcare a legislației UE, iar faptul că pe ambalaj se menționează că produsul a fost obținut din ingrediente pe bază de plante nu a schimbat faptul că o astfel de utilizare a denumirii unui produs este anticoncurențială.
Andreas Klein, purtătorul de cuvânt al instanței respective a declarat că nu a fost autorizat să dezvăluie numele companiei, dar mass-media germană dezvăluit faptul că este vorba de producătorul german TofuTown din Wiesbaum. Acesta intenționează să facă apel la decizia curții, arată cotidianul german Die Welt.
Instanţa nu a oferit nici o sugestie cu privire la numele generic pe care l-ar putea utiliza producătorii pentru a denumi înlocuitorii de brânză, a spus Klein, adăugând că hotărârea se aplică numai producătorului în cauză și doar pe teritoriul Germaniei.
Cât succes s-ar putea obține într-o cale de atac este un lucru discutabil, deoarece Reg. UE 1308/2013 protejează utilizarea termenilor folosiți pentru produsele lactate. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat: “Pe scurt, denumirea” brânză” nu poate fi utilizată pentru un produs care nu este cu adevărat făcut din lapte de animale. Un produs vegetal trebuie să fie comercializat sub un nume care să nu se bazeze pe reputația produselor lactate și pe inducerea în eroare a consumatorilor”. Acest lucru este, de asemenea, precizat și la nivel național în Germania, Käseverordnung arătând explicit ce poate și ce nu poate fi numit cu denumirea de brânză.
“Consumatorii nu caută înlocuitori de brânză – ei caută brânză vegetală”
Dar, un producător din Marea Britanie a declarat că fabricanții de brânzeturi vegane sunt în dezavantaj în cazul în care nu li se permite să numească produsul lor brânză – mai ales acum, în era cumpărăturilor online, în cazul în care cei mai mulți cumpărători utilizează căutarea pe internet pentru “brânză vegană” și nu “brânză alternativă”. Prin urmare, aceștia vor avea mai puține șanse să găsească ceea ce caută, expunând producătorii la pierderea unei părți din vânzări.
Malte Clasen, managing director la Wilmersburger, companie care fabrică produse ce reprezintă alternative la brânză, consideră că regulamentul UE este rezonabil. “Noi nu vrem să creăm confuzie printre consumatorii noștri, așa că nu vrem ca chiar noi să spunem că oferim produse pe bază de ingrediente de origine animală. Prin urmare, recomandăm utilizarea termenului “Käse-Alternative”, sintagmă care s-ar traduce prin “alternativă la brânză”. Astfel va fi evident că ceea ce noi comercializăm nu este brânză.”
“Mențiunea noastră oficială, pe etichetă, în conformitate cu regulamentul UE 1169/2011 este” Sandwich cu topping cu ulei vegetal “. Acest lucru sună ciudat, dar acesta este ceea ce trebuie să fie. În cele din urmă, consumatorii aleg numele mărcii. Wilmersburger este cunoscută pe sacră largă, așa că nu avem nevoie de nici un nume de categorie.”
Origine vegetală vs origine animală
Dar, atunci când consumatorii au ca punct de referință pentru un produs un nume protejat – chiar și dacă ei sunt în căutarea unui înlocuitor pe bază de plante – lupta terminologică se poate încinge între producătorii de produse alternative pe bază pe ingrediente obținute din plante și cei ce fabrică produse tradiționale pe baza unor ingrediente de origine animală.
Anul trecut, un tribunal belgian a admis o plângere depusă de Confederația belgiană a industriei produselor lactate (BCZ) împotriva Alpro și a utilizării termenilor “variantă la iaurt”, “variantă la produsele lactate” și “variantă pe bază de ingrediente din plante, la produsele lactate”. Ea a aprobat doar utilizarea sintagmei “alternativă pe bază de ingrediente din plante, la produse lactate”. Alpro, ce reprezintă un segment de business al gigantului american din domeniul lactatelor Dean Foods, a trebuit să-și adapteze mesajele de pe website-ul său și de pe ambalaje, în mod corespunzător. Pentru a explica schimbările, Alpro a adoptat o poziție similară cu cea enunțată de Wilmersberger, spunând că nu vrea să pretindă că produsele sale sunt realizate pe bază de lapte. ”Din contră! Alpro oferă produse alimentare pe bază de plante și dorește să se distingă de produsele lactate,” arătau aceștia într-o declarație emisă după ce instanța belgiană de judecată se pronunțase.
La fel, producătorul de alimente pe bază de plante din SUA, Hampton Creek, s-a confruntat cu numeroase procese pornite împotriva sa, inclusiv de către gigantul industriei alimentare Unilever, deși, mai târziu, cazul a trecut ușor-ușor în uitare, pe fondul unui val de publicitate negativă legat de maioneza sa fără ouă, Just Mayo, realizată din ulei de rapiță și proteină galben din mazăre. Legislația americană prevede că maioneza conține “ca ingrediente, unul sau mai multe … gălbenușuri de ou”.
Dar, potrivit site-ului german Lebensmittel Klarheit (Claritate alimentară), care este gestionat de către Ministerul Federal de Alimentație și Agricultură, producătorii de alimente vegane și vegetariene funcționează oarecum într-o zonă gri.
Termeni cum ar fi cârnați sau mortadella nu sunt definiți prin regulamentele europene referitoare la produsele alimentare și, prin urmare, nu sunt protejați de acest gen de concurență. Deși conținutul lor de ingrediente este arătat în Manualul alimentar german pentru carne și produse din carne, nu este obligatoriu ca produsele vegetale alternative să nu poată purta aceeași denumire. Acest manual cere doar producătorilor să etichetează în mod clar produsele lor ca vegetal sau vegan, dar adaugă, că, în caz de creare a vfeunei confuzii printre consumatori, numai o instanță poate decide.
“În opinia noastră, termenii descriși în liniile directoare ar trebui să fie rezervați doar pentru produsele din carne corespunzătoare. Produsele vegetariene diferă atât de mult încât acestea ar trebui să poarte un nume special,” se precizează în cuprinsul website-ului Lebensmittel Klarheit.
Dar, unii producători de carne din Germania pariază, mai degrabă pe astfel de produse, decât să-și apere produsele tradiționale prin intermediul instanțelor de judecată. Cel mai mare producător german de carne de pasăre și-a lansat propria gamă de felii de Mortadella vegetariene, în timp ce gigantul din carne procesată Rügenwalder Mühle vrea ca cel puțin 30% dintre vânzările companiei să vină de la gama vegetariană până în 2019.
Cu ocazia prezentării D-lui Cristian Popa – Autor al cartii “Etichetarea alimentelor prin exemple”(www.eticheta.ro), din cadrul Expo Conferintei “Produsul romanesc si valoarea lui pe piata” cu titlul “Afară-i vopsit gardul; înăuntru … leopardul”, vom vedea cum stau lucrurile cu produsele pentru vegetarieni din România. Vom vedea cum au reușit unii producători locali să depășească barierele legislative prin trucuri de marketing “inovatoare”. Prezentarea este despre „marketingul la limita legii” în etichetarea alimentelor, prin exemple reale de etichete alimentare locale dar și de import.
Va asteptam in perioada 15-16 iunie 2016 la Poiana Brasov!
Inscrieri aici : http://www.roaliment.ro/produsul-romanesc/tarife-de-participare/
