Pesticidele sunt agenți chimici sau biologici activi împotriva dăunătorilor plantelor de cultură. Cele mai utilizate dintre produsele pentru protecția plantelor – numite frecvent și produse fitosanitare – autorizate la nivelul Uniunii Europene (UE) conțin, ca principii active, substanțe chimice de sinteză, străine ecosistemelor naturale.
Deși procedurile comunitare de autorizare impun criterii de siguranță tot mai severe, iar practicile agricole sunt tot mai restrictive, utilizarea acestor produse nu este total lipsită de riscuri pentru mediu și pentru sănătatea umană. Reziduuri de substanțe active și derivate din acestea continuă să existe în alimente și apă chiar și la momentul consumului.
Pesticide a căror autorizare a fost retrasă pot să persiste în mediu și în lanțul alimentar (timp de decenii, în cazul organoclorinatelor precum DDT sau aldrin), inclusiv în țesuturile animalelor din ferme și gospodării, precum și în laptele matern. Fermierii care vor să adopte modelul organic – numit și biologic (bio) sau ecologic – de producție agricolă trebuie să se asigure că reziduuri de pesticide nu persistă în mediu și în recoltă. Totodată, substanțe nepermise în UE pot exista în alimentele importate din țări terțe, dacă procedurile de inspecție nu sunt aplicate corespunzător.
Odată cu intensificarea cercetărilor, reziduurile de pesticide din lanțul alimentar îngrijorează tot mai mult comunitatea științifică. O serie importantă dintre substanțele active și compușii derivați din acestea detectabili în alimente și furaje acționează ca perturbatori endocrini, adică pot interfera cu funcția unor hormoni ai organismului uman. De fapt, mulți dintre perturbatorii endocrini identificați până în prezent sunt pesticide (peste 100), preponderent din clasele organoclorinatelor, organofosforatelor și carbamaților. Fetușii, nou născuții și copiii sunt cei mai vulnerabili.
Aceste substanțe pot afecta dezvoltarea și funcționarea mai multor organe, efectele devenind aparente mai târziu, la pubertate sau în adolescență. Malformațiile, anomaliile neurologice și obezitatea sunt între cele mai probabile dintre efecte. Totodată, afecțiuni întâlnite în mod comun la vârste înaintate, precum cancere și diabet zaharat, sunt bănuite a fi cauzate la vârste fragede de acești perturbatori endocrini. În 2019, Parlamentul European a votat o rezoluție prin care atrage atenția asupra acestor riscuri și solicită introducerea unor măsuri extinse de combatere a efectelor, inclusiv prin înăsprirea condițiilorde autorizare și utilizare a pesticidelor, precum și prin extinderea monitorizării.
PREZENTARE SERVICII ICA FORMAT PDF
Mass media din țările vestice abordează frecvent subiectul reziduurilor de pesticide din alimente. În social media, subiectul este între cele mai răspândite dintre cele de siguranță alimentară, fiind întâlnit preponderent în postări despre perturbatorii endocrini. Preocuparea publicului pentru riscul comportat de prezența reziduurilor de pesticide în lanțul alimentar este arătată și de seria de sondaje Eurobarometru.
În medie, 42% dintre respondenți (ediția #505 din 2020) au indicat siguranța alimentară ca prioritate în alegerea alimentelor, iar 34% au indicat țara de origine a produselor. Pentru consumatorii români, siguranța alimentară este principalul factor în alegerea produselor (43%), nu gustul (39%), ca pentru cei mai mulți dintre europeni (45%). Ediția specială comandată de Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară în 2019 a relevat reziduurile de pesticide (prima opțiune pentru 39% dintre respondenți) ca fiind între cele mai îngrijorătoare două subiecte de siguranță alimentară, alături de reziduurile de medicamente veterinare (44%). Presa și asociațiile de consumatori din România au devenit tot mai interesate de reziduurile de pesticide din alimente, concentrându-se majoritar pe alimente de import.
Produsele de proveniență locală sunt percepute ca fiind mai puțin contaminate. Astfel, dată fiind semnificația originii alimentelor pentru consumatorii români, devine foarte importantă menținerea sau chiar întărirea încrederii publicului în alimentele de origine locală, mai ales prin acțiuni transparente de monitorizare. Episoade recente din țări ale UE, în care au fost detectate reziduuri de pesticide în produse organice ca urmare a substituirii acestora cu produse convenționale, au subminat încrederea consumatorilor în acest sistem de producție agricolă și în întreg sistemul alimentar european.
ICA R&D este singurul laborator independent din România acreditat (ISO 17025:2017) pentru determinarea reziduurilor de pesticide din alimente. Metodele aplicate sunt bazate pe cea mai performantă tehnologie analitică existentă, respectiv cromatografie cuplată cu spectrometrie de masă în tandem (LC-MS/MS și GC-MS/MS). Scopul metodelor acoperă un spectru foarte larg de compuși, permițând determinarea simultană și acurată a sute de substanțe pesticide dintr-un singur produs, cu limite de detecție de maximum 0,01 mg/kg (10 ppb). Matricele pretabile analizei sunt foarte diverse, atât din categoria alimentelor, cât și a furajelor: produse horticole (fructe și legume) și derivate, cereale și derivate, fructe și semințe oleoproteaginoase (nuci, floarea-soarelui, arahide, soia etc.) și derivate, produse de origine animală (lapte, carne, pește și ouă) și derivate, produse compuse (preparate gastronomice, concentrate furajere etc.).
VEZI BROSURA DE PREZENTARE FORMAT PDF. NR.2
Serviciile oferite de ICA R&D pot acoperi determinarea a peste 600 compuși, substanțe pesticide și derivate ale acestora, în funcție de nevoile clienților, precum și consultanță privind eșantionarea și planul de control. Clienții pot opta pentru unul dintre cele 3 pachete analitice disponibile: 1) pachetul de bază (peste 200 compuși); 2) pachetul standard (peste 350 compuși); și 3) pachetul extins (peste 640 compuși). Rezultatele testelor pot fi obținute în mod normal în 7 zile lucratoare, sau chiar în 24 h, în regim de urgență, contra unui tarif suplimentar.
În plus, clienților din sectorul produselor organice, ICA R&D le oferă servicii analitice complementare – de asemenea, în regim acreditat – precum: determinarea erbicidelor polare glifosat și glufosinat, inclusiv a compușilor asociați AMPA, clormequat și mepiquat, și detectarea varietăților modificate genetic (OMG) de soia și porumb conținând secvențele 35S, NOS și FMV. Spectrul de matrice alimentare acoperite este foarte larg, iar timpul de livrare a rezultatelor este rapid.
Informatii personalizate despre pachetul de analize care se potriveste matricei alimentare de interes si oferta de pret se pot obtine contactand ICA R&D la:
E-mail: comercial@ica-rd.ro
T. Direct: +40 31 410 20 20
T. Mobil: +40 722 562 415
