Diego Canga Fano şi Henri Delanghe, responsabilii europeni pentru sectorul produselor organice, consideră că războiul din Ucraina nu va împiedica atingerea obiectivelor „From farm to fork”. Dimpotrivă, spun ei într-un interviu acordat AGERPRES.
AGERPRES: Care sunt plusurile României, comparativ cu alte state europene în ceea ce priveşte agricultura ecologică?
Diego Canga Fano: În primul rând aş spune mărimea ţării. Aveţi o climă potrivită pentru agricultură şi aveţi o tradiţie îndelungată în sectorul agriculturii. Deci potenţialul există. Însă cifrele cu privire la agricultura ecologică sunt modeste.
Henri Delanghe: Am auzit, de asemenea, în ultimele zile că în România sunt foarte multe ferme mici care, de facto, sunt foarte aproape de producţia organică pentru că nu utilizează îngrăşăminte şi pesticide. Asta arată din nou potenţialul. Pentru că dacă aceste ferme ar fi certificate ca fiind ecologice şi ar contribui la lanţul de aprovizionare asta ar fi foarte bine pentru atingerea ţintei propuse. Asta înseamnă că tranziţia oficială la agricultura ecologică nu ar trebui să fie atât de complicată pentru mulţi fermieri dacă, de facto, ei deja nu utilizează atât de multe îngrăşăminte şi pesticide.
AGERPRES: După această vizită în România, care este pasul următor în relaţia cu autorităţile române?
Diego Canga Fano: România ar trebui să aprobe acum un Plan naţional strategic privind agricultura ecologică. Trebuie menţionat faptul că sunt două lucruri: există o Politică Agricolă Comună, pentru care România poartă acum discuţii cu Comisia Europeană cu privire la Planul Naţional Strategic, şi apoi, subiectul pentru care suntem astăzi aici, planul naţional de acţiune privind agricultura ecologică, care nu este legat direct cu Politica Agricolă Comună, este altceva, şi acest plan naţional de acţiune privind agricultura ecologică conţine măsuri pentru a stimula creşterea sectorului organic în România. Am descoperit că prezenţa noastră aici a fost utilă, deoarece le-am oferit idei şi exemple pentru a face sectorul organic din România să crească.
AGERPRES: Aveţi ceva cifre referitoare la sprijinul financiar pe care ar putea conta România din partea Comisiei Europene?
Henri Delanghe: Sunt surse diferite de finanţare. Principala sursă de finanţare este Planul Naţional Strategic pentru Politica Agricolă Comună, pentru că aici este sprijinul pentru conversia la agricultura ecologică, menţinerea agriculturii ecologice, sprijin pentru investiţii, sprijin pentru cooperare, etc. Există, de asemenea, un sprijin foarte important din partea aşa-numitului buget pentru promovare agricolă. Acestea sunt fonduri la nivelul UE, care sunt distribuite statelor membre, pentru promovarea produselor organice, în interiorul UE, dar şi în ţările terţe. Acolo un sfert din buget, iar în acest an vorbim de 50 milioane de euro, e suma rezervată pentru promovarea produselor organice. Şi apoi avem aşa-numitul program-cadru pentru cercetare şi inovare Orizont Europa şi aici sunt fonduri pentru cercetare în domeniul alimentar, al agriculturii şi forestier. Şi în acest caz, o treime din buget este rezervată pentru cercetare specifică pentru producţia organică. Deci ai toate aceste surse, Politica Agricolă Comună, bugetul pentru promovare agricolă, programul-cadru pentru cercetare şi inovare Orizont Europa. Un alt exemplu sunt schemele pentru şcoli. Există o schemă la nivelul UE care distribuie fonduri către statele membre pentru distribuirea de lapte şi legume pentru şcolari. Şi în acest caz statele membre dau prioritatea produselor organice. Deci asta este o nouă sursă potenţială de finanţare.
AGERPRES: În contextul actual, creat de războiul din Ucraina şi inflaţie, credeţi că planurile Uniunii Europene cu privire la strategia “From Farm To Fork” ar putea avea nevoie de o amânare?
Diego Canga Fano: Nu cred acest lucru. Linia Comisiei este respectarea strategiei “From Farm To Fork”. În opinia Comisiei, tocmai războiul din Ucraina este un argument în plus pentru atingerea ţintelor incluse în strategia “From Farm To Fork”. Agricultura ecologică este un bun exemplu în acest sens. În prezent sunt probleme cu privire la aprovizionarea cu îngrăşăminte. Cei care practică agricultura ecologică nu au această problemă, pentru că ei nu utilizează îngrăşăminte chimice. Acesta este un motiv în plus să spunem că atunci când eşti în sectorul agriculturii ecologice, când eşti certificat, sunt unele probleme cu care nu te confrunţi, în timp ce în sectorul agriculturii convenţionale ai putea să ai unele probleme. Linia Comisiei este respectarea strategiei “From Farm To Fork” şi a strategiei privind biodiversitatea.
Henri Delanghe: Doar pentru că este un război în Ucraina asta nu înseamnă că toate problemele de mediu, cele cu schimbările climatice au dispărut. Ele există în continuare, plus ţintele care au fost stabilite pentru 2030. Sperăm că războiul din Ucraina nu va dura până atunci. Şi apoi există acest aspect geostrategic, anume acela că agricultura ecologică ne face mai puţin dependenţi de imputurile străine, precum îngrăşămintele produse pe bază de combustibili fosili. Deci, în realitate, agricultura organică contribuie la autonomia strategică.
