Falsificarea alimentelor este o afacere mai mare decât traficul de droguri, susţin specialiştii. Peste 2 miliarde de consumatori din întreaga lume suferă de tulburări legate de produse “nesigure”, “fraudate” sau produse contrafăcute, ne arată Wessling Romania.

Frauda alimentară reprezintă modificarea, în mod intenționat, fie a unui aliment, fie a lanțului de aprovizionare, încălcându-se în mod deliberat normele stabilite de țări sau de organisme generale, cum ar fi UE. Ea poate îmbrăca mai multe forme.

• Substituirea constă în înlocuirea unui ingredient sau o parte a produsului de înaltă valoare cu un alt ingredient sau o parte din produs de valoare mai mică.
• Diluția reprezintă amestecarea unui ingredient lichid de valoare mare cu un altul de valoare scăzută.
• Contrafacerea constă în copierea numelui de marcă, concept de ambalare, reţetă, metoda de prelucrare a produselor alimentare etc., pentru a obţine câştiguri economice.
• Disimularea este ascunderea calității scăzute a unui produs sau a unui ingredient alimentar.
• Etichetarea incorectă reprezintă introducerea unor afirmaţii false pe ambalaj pentru câştig economic.
• Exagerarea neautorizată este vânzarea unor alimente cu menţionarea unor puteri miraculoase vindecătoare.
• Piața gri sau furturile unor alimente din pieţe, târguri, cu preţuri foarte mici, care indică sustragerea acestora de la producători consacraţi
• Alte practici constau, de exemplu, în comercializarea cărnii de cal tratate cu fenilbutazonă drept carne de cal comestibilă; utilizarea cărnii provenite de la animale clonate etc..

Proliferarea practicilor de fraudare alimentară se datorează și unor factori favorizanți: riscul de a fi prins şi sancţiunile sunt reduse, iar câștigurile financiare sunt ridicate; lanţul de aprovizionare cu alimente este adeseori lung şi complex şi implică mulţi operatori economici din sectorul alimentar şi alte părţi; caracterul transfrontalier al lanţului alimentar; criza economică actuală; presiunea din partea sectorului comerţului cu amănuntul şi a altora de a produce alimente tot mai ieftin, etc. Consecințele imediate sunt însă creșterea rapidă a alergenității, dar și un impact economic mare prin pierderi în vânzări, costuri cu restabilirea reputației pierdute etc.

Având în vedere aceste aspecte, în perioada decembrie 2021 și mai 2022, au avut loc acțiuni la nivelul UE, coordonate de Europol (Operațiunea OPSON XI). În cadrul acestora Europol a primit rapoarte din 26 de țări, printre care și România; aprox. 27 000 de tone de alimente false au fost confiscate; 8 rețele de crimă organizată ale căror activități principale erau contrafacerea produselor alimentare și băuturilor alcoolice au fost destructurate. Autoritățile române au efectuat controale în zonele vamale, la piețe, inclusiv și online și pe întregul lanț de aprovizionare cu alimente.

Măsuri care pot reduce frauda alimentară

Îmbunătăţirea trasabilităţii ingredientelor şi a produselor în cadrul întregului lanţ alimentar; conştientizarea importanţei unei etichetări clare şi transparente a produselor; introducerea testelor ADN, ca procedură standard, în cadrul controalelor la faţa locului, pentru determinare speciei (crearea unei baze de date centralizate a testelor ADN); sancţiuni mai dure pentru a neutraliza avantajul economic estimat vizat prin încălcarea legii sunt câteva dintre măsurile ce ar putea fi adoptate pentru reducerea fraudei alimentare.

De asemenea, autenticitatea produselor destinate consumatorilor va putea fi asigurată prin utilizarea într-o mai mare măsură de standarde legate de calitatea și siguranța alimentelor și de crearea de baze de date despre contaminați, foarte utile în gestionarea focarelor generate de prezența microorganismelor, sau substanțelor chimice, facilitând studierea acestora și implicit conducând la identificarea, raportarea și eliminarea cauzelor.

Un rol important în combaterea fraudei alimentare îl au laboratoarele de testare unde pot fi detectați contaminanți – incluzând substanțe chimice, toxine naturale, metale, pesticide, organisme patogene sau alți compuși fizici prezenți în produsele alimentare. Legislativul ar putea introduce obligaţia pentru laboratoarele de cercetare şi angajaţii acestora de a notifica autorităţile de supraveghere competente cu privire la rezultatele tuturor testelor efectuate asupra produselor alimentare şi hranei.

Despre Wessling România

Cu o experiență de peste 17 ani pe piața românească, WESSLING România oferă servicii prin laboratoare independente de testare cât și consultanță de mediu. Din portofoliul de servicii, enumerăm: analizele pentru protecția mediului, consultanță de mediu, analizele fizico-chimice și microbiologice pentru produse alimentare și furaje.

Erwin Wessling a pus bazele a ceea ce este acum grupul WESSLING în 1983, iar acum la conducerea busines-ului se afla în mâna celei cea de-a doua generații formată din Julia, Florian, Anna și Diana Wessling, având 1.400 de angajați în 26 de locații din Europa și China.