După o moarte tragică în India, îndulcitorul zaharină a făcut prima pagină a ziarelor. Deși este utilizat pe scară largă în Europa, inclusiv în Marea Britanie și UE, îndulcitorul este strict reglementat.
Luna trecută, o fată din Punjab, India, a murit în urma consumului unui tort de ziua ei, întreaga familie îmbolnăvindu-se după ce a consumat acel produs. Testele au arătat ulterior că tortul conținea o cantitate excesivă de zaharină, un îndulcitor sintetic.
Zaharina este utilizată într-o gamă de produse atât în Marea Britanie, cât și în UE. În timp ce consumat în cantități ridicate poate fi periculos, la niveluri obișnuite îndulcitorul este larg răspândit.
Zaharina, cunoscută și sub numele de E954, este unul dintre cei mai vechi îndulcitori artificiali, descoperit la Universitatea John Hopkins în 1879.
Îndulcitorul este între 300 și 400 de ori mai dulce decât zahărul, dar nu are calorii. Este folosit într-o gamă largă de produse, inclusiv gemuri, jeleuri, gumă de mestecat, sosuri pentru salată, conserve de fructe, toppinguri pentru deserturi și produse de patiserie.
Efectele consumului
În trecut, consumul de zaharină a fost legat de efecte negative asupra sănătății. Un studiu din 2019, care a testat efectele consumului de zaharină asupra șobolanilor, a sugerat că îndulcitorul poate crește greutatea corporală, datorită faptului că dulceața, atunci când nu este însoțită de calorii, duce la, a sugerat studiul, „semne psihobiologice ambigue”, rezultând în supraalimentare.
Studiul a mai sugerat că, consumul de zaharină ar putea duce la afectarea funcției renale și hepatice, deoarece poate dăuna markerilor biochimici din ficat și rinichi.
Studiul a concluzionat că îndulcitorul nu este sigur de inclus în dietă.
Zaharina în UE
La fel ca toți aditivii alimentari din UE, zaharina trebuie să fie autorizată de managerii de risc înainte de a putea fi utilizată în alimente.
Zaharina este un aditiv aprobat în UE în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1333/2008. Deși utilizarea sa este aprobată pentru o gamă largă de produse, inclusiv cereale pentru micul dejun, napolitane și bere fără alcool, în conformitate cu acest regulament, zaharina nu poate fi utilizată în prăjituri sau produse de panificație în UE.
Cu toate acestea, utilizarea sa trebuie reevaluată în mod continuu, în cadrul procesului de reevaluare prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 257/2010.
Zaharina (E954) este cel mai vechi îndulcitor artificial, descoperită din întâmplare asemeni acesulfamului K. Puterea sa de îndulcire este de 300 de ori mai mare decât a sucrozei, dar de multe ori este folosită în combinație cu alți îndulcitori pentru a îi masca gustul ușor amărui. O puteți recunoaște ca înlocuitor al zahărului pentru diabetici, disponibilă sub formă de tablete sau dropsuri. [8,9]
Zaharina și-a câștigat o reputație rea din cauza suspiciunilor din trecut cu privire la asocierea sa cu cancerul de vezică. Totuși, acest potențial efect negativ nu a fost confirmat. Studiile au fost efectuate pe rozătoare, iar acestea au fost expuse la doze extrem de mari de îndulcitor.
Aportul zilnic acceptabil (ADI) de zaharină este de 5 mg/kg BW, care înseamnă 350 mg în cazul unei persoane de 70 kg.
Aportul zilnic estimat (EDI) al zaharinei variază între 7 și 140 mg zilnic.
Zaharina în Marea Britanie
La fel ca în UE, toți aditivii alimentari din Marea Britanie sunt supuși unor evaluări stricte a riscurilor înainte de a fi adăugați în produse. Produsele sunt ținute sub control strict de către Agenția pentru Standarde Alimentare (FSA), iar nivelul de siguranță pe care i-l atribuie se poate schimba oricând.
Cu toate acestea, începând cu 26 aprilie, un purtător de cuvânt al FSA a declarat pentru FoodNavigator, „nu are informații despre niciun incident cu privire la efectele negative asupra sănătății legate de zaharină sau îndulcitori în general și nici decese”.
La fel ca în UE, zaharina este reglementată de Regulamentul (CE) nr. 1333/2008, care rămâne în vigoare în Regatul Unit după Brexit.
Sursă: Medicina (Kaunas), „Consumul de zaharină pe termen lung și riscul crescut de obezitate, diabet, disfuncție hepatică și insuficiență renală la șobolani”, Publicat pe: 9 octombrie 2019, Doi: https://doi.org/10.3390/medicina55100681, Autori : OH Azeez, SY Alkass și DS Persike
