În Statele Unite, un proces colectiv recent a adus în prim-plan controversa legată de alimentele ultraprocesate (UPF), susținând că aceste produse sunt intenționat concepute pentru a crea dependență, mai ales în rândul copiilor.
Procesul, care vizează mari companii alimentare precum Nestlé, Mondelēz International și Kraft Heinz, argumentează că aceste practici duc la boli cronice în rândul consumatorilor. Dar ar putea un astfel de proces să fie intentat și în Europa?
Diferențe legislative între SUA și UE
În Europa, regimul legal diferă semnificativ față de cel din SUA. Aici, autoritățile de reglementare joacă un rol major în protejarea consumatorilor, acționând mai degrabă în prevenirea prejudiciilor decât în remedierea acestora. Conform avocatei Katrina Anderson, în Europa procesele împotriva companiilor alimentare sunt mai rare, iar cultura acțiunilor colective nu este la fel de dezvoltată.
Un pas important a fost adoptarea Directivei privind acțiunile reprezentative, care își propune să faciliteze procesele colective pentru consumatori. Până la sfârșitul anului 2024, statele membre ale UE trebuie să transpună această directivă, ceea ce ar putea schimba peisajul juridic. Consumatorii ar putea astfel să ceară compensații pentru prejudicii aduse de companii, dar aceste procese vor trebui inițiate în colaborare cu organizații de consumatori sau organisme publice.
Complexitățile unui proces UPF în UE
Un obstacol major pentru astfel de procese în Europa este lipsa unei definiții legale pentru alimentele ultraprocesate. Termenul, deși bine cunoscut datorită clasificării Nova, nu este consacrat în legislația UE. Acest lucru ar putea complica demersurile juridice, deoarece definiția produselor vizate ar trebui stabilită înainte ca un proces să fie intentat.
Cu toate acestea, multe dintre acuzațiile din procesul american, cum ar fi frauda sau neglijența, există și în legislația UE. Anderson consideră că, deși procese similare ar putea fi posibile, ele ar necesita o structură solidă, în care o organizație de renume să sprijine demersurile consumatorilor, reducând astfel riscul pretențiilor nefondate.
Exemple și impact potențial
Un exemplu notabil de acțiune colectivă în Europa este scandalul „dieselgate”, care a determinat modificări legislative majore. Acesta arată că presiunea publică și reglementările adecvate pot conduce la schimbări semnificative.
În contextul alimentelor ultraprocesate, procesul din SUA ar putea influența reglementările din UE, mai ales dacă se vor dovedi vinovate marile companii. Creșterea gradului de conștientizare asupra impactului alimentelor ultraprocesate ar putea determina autoritățile europene să adopte măsuri mai stricte pentru protecția consumatorilor.
Ce urmează pentru consumatorii europeni?
Adoptarea Directivei privind acțiunile reprezentative este un prim pas către facilitarea proceselor colective în Europa. În plus, presiunea publică și cerințele pentru o mai bună informare a consumatorilor ar putea forța companiile alimentare să adopte practici mai etice.
Deși cultura proceselor colective este mai puțin dezvoltată în UE decât în SUA, legislația europeană începe să evolueze, oferind consumatorilor mai multe instrumente pentru a cere dreptate. Pe măsură ce aceste schimbări legislative intră în vigoare, viitorul ar putea aduce o responsabilizare mai mare a companiilor alimentare din Europa.