Motivele pentru aceasta decizie constă în lipsa definițiilor legale pentru mulți dintre descriptorii ai produselor din carne, precum ar fi „friptura”.
Cazul împotriva interdicției, inițiat de organizații precum Uniunea Vegetariană Europeană și Association Protéines France, împreună cu compania americană Beyond Meat, se va întoarce acum la Consiliului de Stat al Franței (Conseil d’État) pentru o decizie finală în cauză.
De ce au fost interzise numele produselor din carne, pentru vegetale?
În luna februarie a acestui an, Franța a anunțat că interzice numele care sunt atribuite în mod tradițional produselor din carne, pentru produsele pe bază de plante. Slănina pe bază de plante nu mai putea fi numită „slănină”, friptura pe bază de plante nu avea voie să fie etichetată „friptură”, iar cârnații pe bază de plante ar fi trebuit să găsească un alt nume decât „cârnat”. Interdicția s-a extins și la alte alternative de carne, cum ar fi cele făcute din micoproteine și a avut ca motivare faptul că astfel de mențiuni ar putea provoca confuzie în râîndul consumatorilor, precum și opoziție din partea sectorului agricol.
La scurt timp după ce a fost anunțată interdicția, aceasta a fost suspendată. În aprilie, Consiliul de Stat al Franței a suspendat interdicția, recunoscând temerile că producătorii din Franța din fabrici ar avea dificultăți să implementeze modificările de marketing și ambalare în intervalul de timp dat.
De ce CJUE a blocat interdicția?
CJUE a blocat interdicția deoarece astfel de termeni, potrivit instanței, nu pot fi interziși decât dacă există definiții legale ale produselor din carne. Întrucât termeni precum „friptură” și „carnat” nu au o definiție legală, Franța nu le poate interzice.
Totuși, acesta nu este cazul termenului „carne” în sine, care este definit ca „părți comestibile ale animalelor”, potrivit Katia Merten-Lentz, partener la Food Law Science and Partners.
Curtea a decis, de asemenea, că legile UE actuale sunt suficiente pentru a proteja consumatorii și că interdicția nu era necesară din această perspectivă.
„Aceasta este o decizie importantă pentru protecția consumatorilor și pentru economia europeană”, a declarat Rafael Pinto, manager de politici UE, pentru Uniunea Vegetariană Europeană, pentru FoodNavigator.
„Având în vedere numărul tot mai mare de europeni care cumpără alternative pe bază de plante, din motive de sănătate, de mediu sau etice, utilizarea denumirilor tradiționale informează de fapt [consumatorii] despre gustul produsului și cum să-l prepare. Datele susțin, de asemenea, că consumatorii fac o alegere intenționată atunci când optează pentru aceste produse. Nu le cumpără din greșeală.”
Decizia, a sugerat el, va afecta toate statele membre UE. „Pentru țările cu interdicții similare propuse, acum ar trebui să creeze mai întâi definiții legale pentru denumiri precum burger, cârnați sau friptură”.
„Această hotărâre oferă statelor membre o „scăpare îngustă”, declarând că denumirile legale ar putea fi stabilite, în timp ce trimite un avertisment puternic, subliniind că interdicțiile arbitrare privind anumite condiții nu pot fi impuse fără o bază legală adecvată”, a declarat Merten-Lentz pentru FoodNavigator. .
„Deși este o opinie juridică generală (care trebuie încă implementată în mod concret de Consiliul de Stat al Franței), reflectă poziția Curții.”
FoodNavigator a contactat Fédération nationale des syndicats d’exploitants agricoles (FNSEA), sindicatul fermierilor francezi, pentru comentarii.
Care sunt barierele în calea dezvoltării definițiilor legale ?
Dacă Franța ar dezvolta definiții legale pentru astfel de termeni, ar putea întâlni probleme de armonizare în cadrul pieței unice, potrivit Uniunii Vegetariene Europene. Definiția „slănină” poate diferi între Germania și Franța, de exemplu.
Astfel de diferențe lingvistice și culturale între statele membre pot face dificilă implementarea unor astfel de definiții.
