Într-o piață a suplimentelor alimentare aflată sub asediul promisiunilor terapeutice, granița dintre succesul comercial și riscul legal devine tot mai subțire.
Conform Regulamentului 1924/2006, România, prin intermediul MADR, s-au transmis peste 5.000 de mențiuni folosite în mod tradițional la etichetarea si promovarea preparatelor pe bază de plante medicinale și aromatice (PMA). La nivel european, avalanșa a fost uriașă: 44.000 de cereri s-au trimis la Comisia Europeană. După sistematizare, au rămas aproximativ 5.000, dintre care 2.000 sunt asociate «botanicelor».
Deși s-a considerat că există un cadru legislativ suficient pentru substanțele derivate din plante, evaluarea EFSA din perioada 2009-2012 a dus la respingerea tuturor celor peste 500 de mențiuni botanice analizate. Această situație a lăsat aproximativ 2.000 de mențiuni în așteptare timp de peste un deceniu.
Capcanele pieței: Unde greșesc cel mai des operatorii?
Conform analizelor autorităților, operatorii se confruntă cu dificultăți majore în respectarea normelor, în special în mediul online și TV:
-
Publicitatea online: 52% din afirmațiile de sănătate neconforme sunt utilizate pentru produse vândute ilegal, care nu au fost notificate.
-
Mesajele terapeutice interzise: Etichetarea și publicitatea suplimentelor alimentare nu poate să conțină mențiuni conform cărora acestea ar preveni, trata sau vindeca o boală.
-
Informații nutriționale eronate: Înscrierea pe etichetă a unor ingrediente care nu respectă pragul minim pentru Valoarea Nutrițională de Referință.
De ce 56% din spoturile publicitare sunt considerate înșelătoare și cum pot producătorii să navigheze prin „vidul” legislativ al botanicelor?
Aflați totul la ESE 2026, pe data de 11 martie într-o sesiune de referință susținută de Tatiana Onisei – CS II, Șef Serviciul Național pentru Plante Medicinale, Aromatice și Produsele Stupului (SNPMAPS) prin prezentarea temei: Mențiunile de sănătate la plantele medicinale: necesare, înșelătoare sau inutile?
De ce să fii prezent la această sesiune?
Prin prezentarea Tatianei Onisei vom înțelege:
⇒ de ce criteriile de evaluare pentru plante sunt atât de specifice și de ce acestea ar trebui revizuite pornind de la utilizarea tradițională
⇒ cum să gestionezi etichetarea într-un domeniu unde formulele botanice sunt atât de diverse încât este aproape imposibil să folosești aceeași mențiune pentru aceeași plantă dacă părțile utilizate (frunze, rădăcini, flori sau semințe) ar putea avea efecte fiziologice diferite datorită compușilor biochimici diferiți.
Despre Tatiana Onisei
Tatiana Onisei este doctor în științe biologice și cercetător științific (CS II), având o experiență de peste 30 de ani în studiul plantelor medicinale și aromatice. Din anul 2011, conduce Serviciul Național pentru Plante Medicinale, Aromatice și Produsele Stupului (SNPMAPS) în cadrul IBA București, unde coordonează activitățile de notificare, supraveghere și control al suplimentelor alimentare. Expertiza sa academică include activitatea de lector la UMF „Carol Davila”, fiind totodată autoarea unor ghiduri de referință privind beneficiile, riscurile și interacțiunile plantelor medicinale cu medicamentele.
Organizator si coordonator al Programului de instruire în domeniul specific al suplimentelor alimentare pe bază de plante medicinale aromatice și produse ale stupului, desfășurat la INCDBA-IBA București, dedicat operatorilor care activează în domeniul suplimentelor alimentare.
Seminarul „ESE – Etichetare. Siguranță. Etică.” este evenimentul de referință unde poți afla, într-o manieră clară și aplicată, cum să te conformezi noilor cerințe legislative, ce presupun controalele curente și cum poți evita sancțiunile într-o piață tot mai exigentă.
