Legea 150/2016 – multe probleme, se așteaptă soluțiile!

spot_img

Lista nemulțumirilor cu privire la prevederile Legii nr. 150/2016 este una destul de lungă, după cum au arătat specialiștii în domeniu la evenimentul SINN 2017.

Săptămâna trecută în cadrul seminarul ”SINN | Siguranță.Igienă-Neconformități.Nereguli”, organizat în zilele de 21-22 februarie 2017 la București de către revista Roaliment, s-a discutat una dintre cele mai arzătoare teme ale momentului, respectiv prevederile Legii nr. 150/2016, unde, într-un dialog cu specialiști, avocați și autorități, s-au propus o serie de posibile soluții care să fie în acord cu reglementările europene și cu interesele tuturor actorilor pieței.
89721EE3-28ED-4CD0-AFF8-FAB93E527F1EComisia Europeană a acordat în prezent României un termen de 2 luni pentru a pune legea respectivă în concordanță cu legislația UE, în caz contrar urmând amendarea României pentru fiecare zi de întârziere. Participanții la seminar și-au exprimat opinia că lipsa normelor de aplicare a acelor articole vizate de Comisia Europeană nu vor constitui un impediment pentru CE sau un avantaj pentru România la stabilirea amenzii, care va fi calculată probabil, la valoarea sa maximă pentru țara noastră, respectiv aproximativ 150.000 EUR/zi.

Lista de probleme generate de această lege pentru sectorul industrie alimentare este una destul de lungă:

  • interdicția facturării și plăților serviciilor de marketing la raft;
  • nu există normele de aplicare;
  • poziția dominantă a rețelelor de supermarketuri și distribuirea echitabilă a profitului pe lanțul producție-procesare-comercializare;
  • nu trebuie să mai existe taxe precum cele pentru deschiderea de noi magazine;
  • statul trebuie să lase posibilitatea de negociere între actorii din piață;
  • armonizarea definițiilor din lege, cu cele din alte acte din legislația națională și europeană;
  • definirea clară a termenilor ”lanț scurt”, ”produs proaspăt” (producătorii din Suceava pot livra la București?; produsul pasteurizat este produs proaspăt?; se face o diferențiere a noțiunii de produs proaspăt pentru diferitele modalități de amblaare vrac, vidat, atmosferă controlată?; noțiunile respective conduc la ușurarea activității operatorilor economici?);
  • produsul proaspăt este produsul în termenul de valabilitate (Red Bull și producătorii de vin au venit să ceară banii la șapte zile); s-ar putea utiliza și modelul american folosit de aceștia la stabilirea taxelor vamale;
  • obligativitatea ”51% produse românești” ar putea genera legi în oglindă în țările în care noi exportăm alimente românești;
  • în fapt este vorba de o problemă de securitate națională (securitate alimentară);
  • costul pe un canal de distribuție ar trebui să se recupereze de pe același canal de distribuție;
  • amprenta de carbon a fost micșorată prin crearea lanțurilor logistice ale marilor rețele, dar foarte multe firme mici de transport au dat faliment în urma creării acestora;
  • fermierul/producătorul român ar trebui să se bucure de același tratament ca cel francez;
  • noi românii nu suntem cu nimic mai prejos din punctul de vedere al calității produselor / altă părere: cele mai multe nereguli și neconformități pot fi găsite la produsele producătorilor români;
  • legea nu trebuie să se suprapună (să nu dubleze) reglementări europene.

Printre cei care și-au exprimat opiniile, dar și nemulțumirile cu privire la această lege s-au aflat nume de marcă din domeniul industriei alimentare și a suplimentelor alimentare precum Mihai Vișan – Director Executiv ROMALIMENTA, Dana Tănase – Director General ARC, Dorin Cojocaru – Președinte APRIL, Emil Dumitru – Director General PROAGRO, Ștefan Pădure – Președinte APAR, Florin Căpățână – Vicepreședinte AMRCR, Gerald Filip Flintoaca – Membru Board-ul PRISA.

Și în prima zi a evenimentului ”SINN | Siguranță.Igienă-Neconformități.Nereguli”, Legea nr. 150/2016 a generat dezbateri, participanții la seminar fiind nemulțumiți în principal de impunerea termenului de plată de până la 30 de zile. Aplicarea sa ar putea restrânge oferta de produse (suplimente alimentare) la raft, ca urmare a implicațiilor financiarea legate de fluxurile de numerar, suplimentele alimentare vânzându-se în proporție de 90% prin farmacii.

Actualitate

EHPM cere reguli UE mai pragmatice privind ambalajele și deșeurile din industria suplimentelor

Producătorii Europeni de Produse de Sănătate (EHPM) solicită ca...

Cum a ajuns CINAR să fie cel mai apreciat producător de Döner Kebab din România aflați participând la 🫐 ROASHOW 2026

CINAR Food Production, unul dintre cei mai importanți furnizori...

Kiwi-ul verde, primul fruct proaspăt cu afirmație de sănătate autorizată de Comisia Europeană

Kiwi-ul verde a devenit primul fruct proaspăt pentru care...

Tradiție, vânat și pește: ARCA intră în competiția Ora de bun gust ☀️premiile Gustul Ales 2026

Din natură, direct în farfurie! ARCA este mai mult...

Din aceiași categorie

spot_img

Alte articole

Categorii Populare

spot_imgspot_imgspot_img
22 aprilie, Iași - Într-un context în care piața muncii este în continuă schimbare, iar așteptările tinerilor și cerințele angajatorilor evoluează rapid, RO.aliment, în...
RO.aliment a participat în data de 1 aprilie 2026 la Adunarea Generală Anuală APRIL, reuniune care a adus împreună 31 de companii ce reprezintă...
La ESE 2026 ziua de 12 martie este construită pentru specialiștii din industria alimentară care gestionează conformitatea, siguranța, strategia și reputația companiei într-un context...
Dezbaterea despre alimentele ultra-procesate (UPF) intră într-o nouă etapă, după apariția unei propuneri care schimbă perspectiva clasică de reglementare. În loc ca autoritățile să...
Ministrul Agriculturii, Florin-Ionuț Barbu, alături de reprezentanți ai autorităților centrale și lideri de opinie din sectorul agro-alimentar, au onorat cu prezența Gala Dinner ROaliment,...