Elemente strategice pentru relaționarea cu piața din Bulgaria

Iti recomandam

Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare – IBA București a celebrat pe 14 noiembrie 2020, împlinirea a 20 de ani de activitate.

Domeniul principal de cercetare al INCDBA - IBA București este reprezentat de domeniul agroalimentar, bioeconomie. Obiectivele și direcțiile științifice ale...

Posterele castigatoare la INGREDIENTS SHOW 2020

Apropiindu-se si mai mult de profilul evenimentelor academice, INGREDIENTS SHOW 2020 a fost despre INOVARE, ȘTIINȚĂ, SOLUȚII, EVOLUȚIE, PLANIFICARE,...

FIT4FOOD 2030 – Policy Lab Romania

Ministerul Educatiei si Cercetarii impreuna cu Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si IBA Bucuresti au organizat o serie de...

15 postere inscrise in concurs in cadrul INGREDIENTS SHOW 2020

Participantii la INGREDIENTS SHOW 2020 - “Stiința ingredientelor - de la inovare și planificare, la adaptare și alegere", care au...

Uleiuri vegetale, întrebuințări și proprietăți

Un ulei vegetal este o trigliceridă extrasă dintr-o plantă. În general, substanțele care sunt lichide la temperatura camerei se...

Unul dintre cei mai noi membri ai UE (2007), Bulgaria reprezintă o piață emergentă cu un potențial atractiv pentru exportatori români, inclusiv întreprinderile mici și mijlocii cu vechime în piață și cu o experiență internațională semnificativă în raport de portofoliul fiecăruia.

Realizat de: Francesca Rainof, doctorand ASE, lector ASF/responsabil supraveghere

În această secțiune sunt prezentate pe scurt aspecte introductive referitoare la piața bulgară din perspectiva indicatorilor economici și a unor statistici comerciale, respectiv care sunt țările dominante pe piață, situația politică, motivele principale pentru care companiile românești ar trebui să ia în considerare exportul în această țară, precum și alte probleme care pot influența schimburile comerciale, cum ar fi devalorizarea monetară, acordurile comerciale etc.

Bulgaria este membră atât NATO din anul 2004 și dispune de oportunități de finanțare în multe sectoare, prin intermediul programelor de finanțare derulate de UE pentru fonduri structurale și de investiții, planificate în perioada 2014-2020 (detalii pot fi accesate pe www.eufunds.bg).

Chiar Banca Mondială o denumește ca fiind o economie cu venituri situate în zona medie-superioară, respectiv cu un venit pe cap de locuitor de 7.420USD/cap de locuitor.
Cu o populație de circa 7.2 milioane de locuitori, această țară mică, relativ stabilă, poziționată strategic în zona de Sud-Est a Europei, deși a depășit media de creștere europeană pentru ultimii 3 ani, rămâne una dintre țările UE care ar trebui să continue eforturile pentru atingerea unui nivel mai ridicat de dezvoltare dat fiind potențialul acesteia.

În timp ce România menține un deficit comercial cu Bulgaria, piața este foarte receptivă la bunuri și servicii de proveniență românească.

Aproximativ 500 de companii din România operează în această țară. Și PIB-ul acestei țări a crescut cu 4.2 % în 2016.

Poate la acest rezultat au contribuit și condițiile fiscale care au demonstrat cele mai reduse rate de impozitare din regiune: o rata de 10 % pe venitul persoanelor fizice și juridice, precum și un tratat bilateral care permite evitarea dublei impuneri. Totodată, în analiza întreprinsă putem ține cont de faptul că deși cererea locală e scăzută, rata șomajului e de aproximativ 9 %, iar lipsa unei predictibilități în reglementare arată în continuare necesitatea adoptării unor măsuri mai eficiente în vederea consolidării statului de drept.

bresa de dateCa și în cazul altor țări din vecinătate, o abordare transfrontalieră în raport de Bulgaria continuă să prezinte interes pentru exportatorii români ca o alternativă fezabilă, recomandată și încurajată. În considerarea acestei prime concluzii exportatorii pot lua în calcul mai multe aspecte pozitive, printre care serviciile excelente în domeniul logisticii și al lanțului de aprovizionare care vizează vânzările în Bulgaria.

Provocări de piață

În această parte ne referim pe scurt la barierele la intrarea pe piață și la cerințele locale, respectiv aspecte importante în eventualitatea intrării pe piața din această țară.

Se impune amintirea unor probleme pe care ar fi bine să le aveți în vedere, precum impredictibilitatea în materia reglementării și a actelor normative din domeniul comercial. De asemenea, prezența unei birocrații ineficace și a unui mecanism al justiției lent sunt iarăși de luat în considerare. Din păcate și în această țară este prezentă corupția și încă subzistă elemente ale crimei organizate în anumite sectoare ale economiei. Nici în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală Bulgaria nu stă mai bine, în această țară fiind înregistrate deseori încălcări ale drepturilor menționate.

În momentul în se ia decizia operării pe una din piețele specifice bulgărești, este importantă abordarea unui intermediar/agent/distribuitor/partener cu o reputație neîndoielnică și verificată în prealabil ca istoric și conduită comercială. Un alt aspect deloc de neglijat constă în cunoașterea proceselor din cadrul licitațiilor care uneori sunt prevăzute a se derula mai greoi și într-un mod aparent netransparent.

 

Oportunități de piață

În această secțiune vom pune concluzii cu privire la cele mai atractive sectoare din perspectiva exporturilor în Bulgaria, a proiectelor de infrastructură, a achizițiilor guvernamentale semnificative și a oportunităților de afaceri.
Bulgaria dispune de o forță de muncă tânără, educată și vorbitoare de mai multe limbi străine. În schimb, aceasta înregistrează una dintre cele mai mici rate salariale din UE. Cu toate acestea, în strategia de poziționare a afacerii în această țară e bine să se aibă în vedere imediata vecinătate ca poziție geografică, de exemplu distanța între București și Ruse fiind de 70 km, respectiv până la al doilea oraș important din Bulgaria, după capitala acestei țări. Nu în ultimul rând calitatea de membră a UE oferă oamenilor de afaceri oportunități de finanțare din fonduri structurale și de coeziune, inclusiv pentru IMM-uri.

Următoarele domenii de activitate prezintă oportunități de export către Bulgaria:
 Echipamente și instalații pentru agricultură
 Sectorul agricol și al produselor alimentare
 Energie: Producerea energiei electrice, Petrol și Gaze și eficiență energetică
 Tehnologii de mediu
 Echipamente medicale/sănătate
 Tehnologia informației și comunicații
 Farmaceutice

Elemente strategice pentru relaționarea cu piața din Bulgaria

În procesul de trasare a unei strategii de intrare pe piața bulgară, este importantă vizitarea țării și stabilirea relațiilor cu potențialii parteneri de business, inclusiv prin utilizarea unor intermediari.
Astfel, este bine să se țină cont de următoarele principii în strategia de abordare a pieței:
 Identificarea și formarea unui reprezentant local cu reputație bună în garantarea unui demers cu succes pe această piață.
 Realizarea unei analize de tip due diligence înaintea selectării unui reprezentant, ca o condiție esențială în strategia comercială.
 Contractarea unor servicii juridice locale profesionale pentru negocierile contractuale ulterioare.

Cele mai multe companii din domeniul consultanței și al serviciilor juridice pot servi intereselor exportatorilor români prin furnizarea următoarelor informații specializate, în funcție de scopul trasat prin strategie:
 Cercetare de piață
 Evaluarea și reprezentarea contractuală
 Furnizarea de business intelligence
 Realizarea unui due diligence

În cazul alegerii unui intermediar pentru vânzarea de bunuri și servicii, exportatorii români sunt sfătuiți să identifice un agent de încredere (verificat și dovedit cu istoric bun în domeniu) sau un distribuitor cunoscut pe piață și garantat de mediul de afaceri local pentru activitățile sale.
Nu în ultimul rând, asociațiile profesionale reprezintă un mijloc de cunoaștere și recomandare
a unui potențial partener de încredere. Dintre acestea exemplificăm Camera de Comerț Româno-Bulgară, Asociația Industrială din Bulgaria, Camera de Comerț și Industrie a Bulgariei etc.

Înființarea unei reprezentanțe

Vom prezenta pe scurt pașii necesari în vederea stabilirii unei reprezentanțe locale
În cazul stabilirii unei agenții comerciale (birou comercial), entitate fără personalitate juridică, aceasta nu va putea desfășura activități comerciale. Cu toate acestea, o societate poate înființa o astfel de agenție pentru colectarea de informații și activități de marketing, cum ar fi realizarea de promoții comerciale, expoziții, promovare de produse și/sau servicii, exclusiv în scop publicitar, printr-un demers simplu, respectiv prin înregistrarea acesteia la Camera de Comerț și Industrie a Bulgariei (http://www.bcci.bg/english/).

De asemenea, o companie străină poate înființa în Bulgaria, următoarele tipuri de reprezentanțe comerciale cu personalitate juridică:
• o societate cu răspundere limitată cu mai mulți asociați/acționari OOD (SRL)/AD (SA), una din cele mai preferate forme juridice în rândul investitorilor străini;
• o societate cu răspundere limitată cu unic acționar denumită EOOD (SRL cu asociat unic)
Este important să amintim temeiul legal, la care s-ar putea raporta o societate comercială românească, în cazul deciziei de a intra oficial pe piața bulgară, și anume Legea privind încurajarea investițiilor, care reglementează următoarele aspecte importante:
• definește activitățile unei agenții comerciale, fără personalitate juridică;
• definește diverse forme cu personalitate juridică de asociere economică, reglementând totodată condițiile înființării, organizării și încetării acestora;
• oferă avantaje pentru investițiile străine și locale, care sunt categorisite în funcție de valoarea investiției, respectiv în clasa A, clasa B sau clasa C (ultima fiind destinată municipalităților);
• identifică proiectele de investiții prioritare;
• oferă cadrul legal menit să înlesnească procedurile de obținere a unui certificat de investiție (aspecte relevante specifice pot fi aprofundate pe website-ul Ministerului Bulgar al Econoiei – Agenția pentru Investiții în Bulgaria, al cărei website este http://www.investbg.government.bg/en

Modificările legislative adoptate la nivel național prin transpunerea cadrului normativ european sunt menite să încurajeze investițiile și să înlesnească identificarea categoriilor de ajutoare financiare compatibile cu piața bulgară (a se studia http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:32014R0651&qid=1431527166045&from=EN )

Francizarea

În această parte sunt analizate succint oportunitățile pentru francizorii străini și cerințele legale din piața relevantă

Primii francizori internaționali, Hotel Sheraton și Coca-Cola, au apărut în Bulgaria acum 30 de ani, respectiv încă din perioada comunistă. În timp ce numărul total de unități de franciză internațională și internă a crescut la 3.348 în 2016, piața francizelor internaționale rămâne în mare parte nevalorificată.

Stimulați de o creștere a venitului disponibil și de o creștere a stilului de viață a clasei mijlocii (călătorii în străinătate, educație străină etc.), bulgarii recunosc, îmbrățișează și doresc mai multe francize “occidentale”.

Această piață emergentă este considerată oportună pentru francize, consumatorii bulgari căutând comercianți cu amănuntul care pot oferi o selecție consistentă de produse de calitate, prețuri rezonabile și servicii bune. Antreprenorii bulgari sunt dornici să obțină know-how în marketing și management, iar cadrul juridic bulgar este foarte potrivit pentru francizele străine. În prezent, nu există reglementări specifice referitoare la acest model de afaceri și nu este necesară înregistrarea sau aprobarea din partea autorităților administrative în vederea înființării unei întreprinderi în regim de franciză.

În pofida pătrunderii francizorilor internaționali, 56% din toate oportunitățile de afaceri în regim de franciză provin de la companii bulgare. În general, francizorii bulgari oferă noilor francizați șase ani de la înființare, în condițiile în care taxa medie pentru o franciză bulgară este de aproximativ 20.000 leva (echivalentul a 11.430 USD- http://bulgaria.franchising.com/

Numeroase francize de fast-food din SUA operează în toate orașele mari, cum ar fi Pizza, KFC și Burger King. Subway, de exemplu, are 36 de restaurante, iar McDonald’s are 37 de restaurante în Bulgaria.

Cele mai bune oportunități pentru francize se găsesc în următoarele domenii de activitate:
• îngrijire și servicii pentru vârstnici
• restaurante
• cafenele
• cazare (hoteluri, moteluri și cabane)
• spălătorie și curățătorie chimică
• management hotelier
• brokeraj imobiliar
• produse ale industriei alimentare și de suplimente nutriționale,
• servicii de ocupare a forței de muncă/educație/instruire
Oportunități bune de franciză există, de asemenea, în industria IT, în domeniul marketing / relații publice, al vânzării cu amănuntul, al curățenie de tip industrial și rezidențial, în industria dulciurilor, a serviciilor de frumusețe și îngrijire.

Marketing direct

În cazul în care este recomandată o intrare pe piața bulgară prin utilizarea unei strategii directe de pătrundere pe piața din Bulgaria, concluzionăm în cele ce urmează canalele disponibile în vederea utilizării marketing-ului direct.

Marketingul direct poate fi utilizat în Bulgaria prin intermediul cataloagelor, telemarketingului și internetului. Ultimul mijloc referit este relativ dezvoltat și ușor de utilizat datorită a accesului facil la mediul virtual și a costului mic alocat. Bulgarii folosesc cardurile de debit și de credit în vederea comerțului online, însă numerarul prevalează față alte țări ale UE.
Astfel, vânzările door-to-door se realizează cu succes pentru articole cum ar fi: aspiratoare, aparate mici de bucătărie, produse de îngrijire a sănătății la domiciliu și consumabile, servicii de catering etc.
Unele companii din Europa Centrală oferă comercializarea directă a produselor străine în Bulgaria și utilizează așa numitele “infomercials” pentru a vinde unelte de bucătărie și echipament de fitness care nu sunt disponibile în magazinele locale. Cu excepția Avon și Oriflame (Suedia) care au raportat creșteri în vânzarea directă a produselor cosmetice, demonstrațiile în marketing la domiciliu nu sunt populare în Bulgaria și, prin urmare, nu generează succes comercial.

Bulgaria – Joint Ventures/Licențiere

Abordăm câteva concluzii rezultate din analiza cerințele legale referitoare la opțiunile de joint venture și licențierea pe această piață.
Întreprinderile românești își pot înființa propriile companii sau pot investi în societățile existente, după cum urmează:
• În cazul unor societăți private care doresc să se asocieze cu întreprinderile deținute de stat (aflate integral în proprietatea statului bulgar) este necesară aprobarea Consiliului de Miniștri sau a Ministerului de resort (hotărâre de Guvern);
• Joint Venture-urile sunt evaluate pentru activele companiei existente și pentru contribuția pe care partenerul străin o va furniza fie în numerar sau în alte active investite pe termen lung (echipamente și facilități), evaluate corespunzător de evaluatori autorizați;
• JV-urile cu societăți deținute de acționariat privat nu necesită implicarea sau aprobarea Guvernului. După finalizarea negocierilor, noua persoană juridică trebuie să se înregistreze la Registrul Comerțului. Tipul acesta de asociere în business este însă supus prevederilor Legii privind protecția concurenței, care reglementează concentrarea economică a unei activității derulate de respectiva entitate pe piața specifică.

Surse Web la dispoziția potențialilor exportatori

Ne referim la website-uri relevante privind vânzarea produselor și serviciilor românești pe această piață, respectiv posibilitatea utilizării informațiilor cuprinse în următoarele surse web:
________________________________________
http://www.government.bg/fce/index.shtml?s=001&p=0023 – Guvernul Bulgariei (Engleză)
http://www.bcci.bg – Camera de Comerț și Industrie a Bulgariei
http://www.bia-bg.com – Asociația Industriilor din Bulgaria
http://www.daxy.com – Informații de afaceri, financiare și fiscale privind companiile bulgare
http://www.creditreform.bg/en/index.jsp – Agenția de raportare a creditelor
http://www.dandb.com – Duns & Bradstreet Bulgaria
http://ec.europa.eu/internal_market/consultations/2011/intellectual_property_rights_en
https://ec.europa.eu/digital-agenda/sites/digital
agenda/files/BU%20internet%20use.pdf
http://www.registryagency.bg – Ministerul Justiției, Agenția Națională pentru Înregistrări Comerciale (similar Oficiului Registrul Comerțului)

Relaționarea cu autoritățile publice

Ne vom referi succint la cerințele legale pentru vânzarea către autoritățile publice, luând în considerare faptul că Guvernul este parte a Acordului privind achizițiile publice din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), inclusiv la cadrul de reglementare a achizițiilor publice prevăzute în Acordul de Liber Schimb (Free Trade Agreement – FTA).
Bulgaria este membră a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) din 2006 – la fel ca toate statele membre UE. Agențiile guvernamentale și companiile controlate de stat urmează procedurile de achiziții publice astfel cum sunt detaliate în Legea Achizițiilor Publice și în Normele de implementare a legii menționate, în acord cu respectarea directivelor europene în materia achizițiilor. Agenția de Achiziții Publice a fost înființată sub coordonarea și raportarea directă a Ministerului Economiei în scopul de a asigura monitorizarea și implementarea politicilor publice adoptate în domeniul achizițiilor.

Astfel legislația bulgară prevede mai multe proceduri pentru achizițiile publice:
• Procedura licitației publice deschise (cea mai populară procedură de achiziții)
• Procedura licitației restrânse
• Dialog competitiv
• Procedura competitivă cu negociere și publicitate deschisă
• Procedura negocierii fără publicitate prealabilă
• Concurs de intenții
Având în vedere calificarea Bulgariei ca piață în dezvoltare, oportunități de achiziții există și în numeroase domenii care vizează infrastructura, aeroporturile, energia, drumurile și căile ferate.
Toate companiile locale și internaționale sunt eligibile să participe în cadrul procedurii de achiziții publice. Comisia privind Protecția Concurenței este autoritatea care veghează la respectarea atât a Legii achizițiilor publice cât și a Legii privind protecția concurenței.
Legea parteneriatelor public-privat, adoptată în anul 2012, prevede faptul că în numele unui partener public, una din următoarele persoane poate angaja răspunderea statului, în cadrul parteneriatului public-privat:
• Un ministru sau un șef de departament;
• Primarul;
• O organizație publică terță, desemnată de municipalitate.

Distribuția și canalele de vânzare

Prezenta secțiune abordează pe scurt aspectele referitoare la rețeaua de distribuție la nivel local, eficiența mecanismelor de distribuție și principalele centre de distribuție.

Unele din hipermarketurile mari din Bulgaria și din lanțurile de supermarketuri au tendința să fuzioneze, astfel încât noile entități sunt rebrand-uite în detrimental acelora care se închid, neexcluzând varianta ca cele din urmă să se poziționeze pe piețe cu totul noi. În Bulgaria există aproximativ 90 de centre comerciale.

Canalele de distribuție din Bulgaria includ următoarele mărci precum:
• Unități de tip hypermarketuri: Kaufland (55 magazine), Lidl (79 magazine), Billa (102 magazine), METRO (10 magazine), T-market, Piccadilly și Piccadilly Express (28 magazine), Hit (2 magazine), ENA, ProMarket, Plus (cumpărate de Lidl), CBA, Carrefour (7 magazine)
• Hipermarketuri de tip DIY: Praktiker (9 magazine), Mr. Bricolage (11 magazine), Bauhaus, IKEA (2 magazine) , HomeMax (9 magazine, preluate de BauMax)
• Lanțuri de supermarketuri alimentare locale: Fantastico (38 magazine), 345, Evropa, Dar Tech și hipermarketuri de electronice: Technomarket (60 magazine), Technopolis (31 magazine), Domo (1 magazin) și Zora
• Hipermarketuri cu mobilier și articole de uz casnic: Aiko (4 magazine), Aron, Como (1 store)
• Alți comercianți cu amănuntul: Decathlon (4 magazine), Penny (49 magazine); T Market (48 magazine), ProMarket (21 magazine); Densi (5 magazine)

Potrivit GfK Shopping Monitor, consumatorii locali preferă să folosească un magazin apropiat de domiciliul lor sau unul care practică prețuri mici, însă cu o diversitate de oferte. Consumatorul bulgar nu e prea flexibil în ceea ce privește distanțele, așa încât cca 30% din consumatori nu folosesc deloc mașina la cumpărături. Totodată, în conformitate cu aceeași sursă doar 26% din consumatori analizează broșurile promoționale.

Livrarea rapidă
Aceste servicii se caraterizează printr-un sistem robust de livrare rapidă în țară, dominată de prezența a numeroase companii de transport rapid atât la nivel național, cât și internațional.

Factori și tehnici de vânzare
În această parte sunt identificate practicile comune care trebuie să fie luate în considerare în cadrul vânzării pe această piață, cum ar fi faptul că toate materialele de vânzare trebuie să fie în limba bulgară.

Din experiența avută de antreprenorii români care s-au remarcat pe această piață au rezultat următoarele concluzii:

• Produsele românești sunt recunoscute și acceptate pentru calitatea lor, pentru prețurile rezonabile și pentru valoare adăugată. Acești trei factori reușesc să vândă bine produsele românești pe piața din Bulgaria.
• Materialele și etichetele aferente produselor expuse spre vânzare trebuie să fie în limba bulgară.
• Uneori statisticile locale privind mărimea pieței disponibile nu reflectă întotdeauna fidel realitatea, fapt de natură să conducă la concluzia potrivit căreia este insuficientă folosirea datelor locale ca unic indicator, atunci când este analizată piața bulgară.

eCommerce

În această parte este analizat comerțul electronic ca mijloc prin intermediul căruia societățile românești își pot comercializa produsul/serviciul, în detrimental mijloacelor tradiționale de vânzare. Din această perspectivă o companie românească care dorește să utilizeze e-commerce ar trebui să se adreseze unor website-uri B2B solide, cu o reputație și un istoric bun pe piața comerțului online.

In 2016, segmental de piață aferent eCommerce-ul din Bulgaria a crescut la o cifră de afaceri de 2,85 miliarde USD, înregistrând astfel o creștere cu 15% mai mult față de anul 2015. Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, 925.202 de bulgari au cumpărat de trei ori mai multe bunuri și servicii apelând la comerțul online, în perioada 2015-2016, față de valoarea bunurilor achiziționațe în intervalul 2013-2014.
Cele mai multe cumpărături online au fost înregistrate pentru următoarele bunuri și servicii:
• Articole sportive și de exterior
• Îmbrăcăminte
• aparate electrocasnice
• hotel / rezervări de călătorie
• echipamente electronice
• hardware de calculator
• servicii de telecomunicații
Din aceste bunuri care și-au găsit o piață mai bună prin eCommerce 43% au avut o sursă de producție internațională non-UE, în timp ce 25% din cumpărături au avut o sursă de producție europeană. În anul 2016 erau înregistrați circa 772.000 comercianți cu amănuntul online în Bulgaria.
Majoritatea comercianților cu amănuntul online folosesc un model de serviciu software (SaaS) care costă aproximativ 15 USD / lună, în loc de alte soluții software care costă între 1.140-4.000 USD/lună

Promovarea comercială și Publicitatea
Acestă parte se referă pe scurt la accesul, prin intermediul website-urilor, la expozițiile locale, la autorități și la publicații comerciale, precum și la informațiile difuzate prin radio / TV / cablu.

Legea privind protecția concurenței și Legea privind protecția consumatorilor
reglementează modalitatea difuzării informațiilor și interzic reclamele care fie difuzează informații înșelătoare către consumatori, fie denaturează reputația concurenților. Un alt set de norme legale reglementează separat publicitatea pentru produse precum tutunul, farmaceuticele și băuturile alcoolice.

• Toate canalele obișnuite de publicitate sunt disponibile și utilizate pe scară largă în Bulgaria: ziare, bannere pe internet, reviste, spoturi la televiziune, radio și panouri publicitare.
• Participarea la expoziții în marile orașe bulgare a crescut semnificativ în ultimii ani, când unele produse românești au fost expuse de agenții/distribuitorii/intermediarii locali.

Website-urile organizatorilor de târguri și expoziții:
• http://www.eventseye.com/fairs/c1_trade-shows_bulgaria.html
• Bulgarreklama: http://iec.bg/en
• Plovdiv Fair: http://www.fair.bg
• Viaexpo: http://www.viaexpo.com
• Expoteam: http://www.sofia.motorshow.bg
• Forumul economic bulgar: http://www.biforum.org
• Calendarul expozițiilor organizate de Camera de Comerț și Industrie din Bulgaria poate fi consultat aici http://www.bcci.bg/bulgarian/fairs/calendar/
Website-urile publicațiilor locale și frecvența apariției acestora:
• TRUD zilnic, http://www.trud.bg
• 24 CHASA zilnic, http://www.24chasa.bg
• STANDART zilnic, agency@standartnews.com,http://www.standartnews.com
• SEGA zilnic, adv@segabg.com,http://www.segabg.com
• KAPITAL zilnic capital.daily@capital.bg, editors@capital.bg,http://www.capital.bg
• KAPITAL săptămânal, reklama@capital.bg, editors@capital.bg,http://www.capital.bg
• MONITOR zilnic, monitor@monitor.bg,http://www.monitor.bg
• BANKER săptămânal, reklama@banker.bg, info@banker.bg,www.banker.bg

Formarea prețului
Acest capitol abordează modalitatea de formare a prețului, structura sa și taxele practicate în Bulgaria, inclusiv taxa pe valoarea adăugată – TVA (Данък върху добавена стойност- ДДС).

Bulgaria are un venit relativ scăzut pe cap de locuitor și o putere de cumpărare mică spre medie, ceea ce conduce la concluzia potrivit căreia consumatorii sunt sensibili la prețuri, însă psihologic sunt dispuși să cheltuiască mai mult pentru produse de calitate. Ca orice economie în dezvoltare, cu o clasă preponderent medie de consumatori, bulgarii au o înclinație spre autoturisme de marcă, accesorii precum ceasurile și pentru îmbrăcăminte.

Taxa standard pe valoarea adăugată (TVA) în Bulgaria este de 20%, cu excepția celei de 9%, fiind redusă în mod excepțional și pentru serviciile de cazare la hotel dar și pentru bunurile alimentare.

Potrivit Ghidului european privind rambursarea TVA , putem pune câteva concluzii în cee ace privește regimul fiscal:
• Bulgaria respectă directivele UE privind regimul TVA. Astfel, dacă o companie furnizează bunuri sau servicii în cadrul UE, societatea poate fi obligată să se înregistreze în sistemul european VIES pentru scopuri TVA pe teritoriul UE;

• În funcție de veniturile anuale, întreprinderile rezidente sau întreprinderile cu sediu permanent într-o țară, trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA. În cazul în care cifra de afaceri a produselor și serviciilor impozabile cu TVA furnizate într-o anumită jurisdicție pe o perioadă de 12 luni depășește pragul de înregistrare relevant, o societate trebuie să înregistreze TVA-ul. În Bulgaria, înregistrarea obligatorie se realizează după atingerea unei cifre de afaceri de 50.000 BGN (aproximativ 27.500 USD) realizate în ultimele 12 luni consecutive;

• În majoritatea statelor UE nu există un prag de înregistrare a TVA pentru întreprinderile nerezidente. Aceasta înseamnă că, de îndată ce o societate începe să comercializeze bunuri sau servicii, iar bunul sau serviciul este o achiziție impozabilă, societatea ar trebui să se înregistreze în scopuri TVA în respectiva jurisdicție.

Cumpărarea mărfurilor în scopul revânzării între operatorii economici europeni reprezintă un tip de afacere care se practică și prin intermediul unor societăți înregistrate în Bulgaria, motiv pentru care Codul fiscal local reglementează acest tip de tranzacții derulate sub denumirea de operațiuni triunghiulare.
Particularitatea acestor operațiuni constă în faptul că bunurile se înregistrează în evidența contabilă a cumpărătorului revânzător, însă recepția efectivă a bunurilor este realizată la cumpărătorul final. Astfel, operațiunile triunghiulare presupun existența unei succesiuni de tranzacții între minimum trei persoane, situate și înregistrare în scopuri de TVA în state membre UE, diferite. Dacă în documentele contabile bunurile trec de la un partener la celălalt, fizic acestea circulă direct de la furnizor la cumpărătorul final.
În ipoteza în care toate persoanele participante sunt înregistrate în scopuri de TVA și transportul mărfurilor cade în sarcina furnizorului sau al cumpărătorului-revânzător, cu alte cuvinte în cazul unei livrări intracomunitare, este recomandabilă aplicarea măsurilor de simplificare (taxarea la destinație). Altfel, pentru un contract încheiat sub condiție ex works (EXW), bunurile fiind puse la dispoziția cumpărătorului în statul de plecare, acesta va trebui să se înregistreze în scopuri de TVA în acel stat, urmând ca el să facă mai departe livrarea fizică către cumpărătorul final.

Servicii asociate vânzării/Suport Clienți
Prezenta secțiune abordează succint conduita în vânzări și asistența acordată clienților.
Consumatorii bulgari individuali și consumatorii industriali așteaptă, deopotrivă, servicii post-vânzare, asistență pentru clienți și onorarea corespunzătoare a angajamentelor asumate de vânzător, în scopul garantării produselor și serviciilor, mai ales în ceea ce privește produsele cu valoare mare. Astfel, în funcție de produs/serviciu, exportatorii români ar trebui să ia în considerare posibilitatea de a oferi garanții produselor și service corespunzător ulterior vânzării.

Majoritatea companiilor din România care își desfășoară activitatea în Bulgaria oferă instruire distribuitorilor/agenților selectați din piața bulgară. Genul acesta de educație a personalului este de altfel chiar recomandabil mai ales pentru comunicarea politicilor, comportamentului și a standardelor companiei românești, chiar dacă respectivul produs/serviciu se adresează consumatorilor bulgari.

Servicii juridice profesionale

Această parte se referă la furnizorii locali de servicii și la asociațiile profesionale.
Reprezentarea juridică în instanțele bulgare sau în fața autorităților publice este recomandabilă să se realizeze prin intermediul unor membri înregistrați în Baroul din Bulgaria sau prin practicieni independenți din firme de avocatură sau chiar prin angajații unor societăți din domeniul consultanței juridice.

Unele companii internaționale de contabilitate, audit și consultanță au reprezentanțe în Bulgaria și pot oferi consultanță de specialitate juridică la standarde internaționale.

În spețele penale avocații din afara UE nu pot prezenta cauze în instanțele bulgare, cu excepția avocaților înregistrați în Baroul din Bulgaria. Avocații din afara UE trebuie să fie însoțiți de un avocat bulgar și trebuie să dispună de un acord între Bulgaria și statul străin respectiv sau în orice caz reprezentarea trebuie să fie întemeiată pe reciprocitatea relațiilor juridice.

Avocații statelor membre ale UE pot înființa o sucursală a firmei lor internaționale în Bulgaria și pot oferi servicii juridice pe piața locală. Corporațiile pot fi și ele reprezentate de un angajat care a trecut examinarea practică, organizată de Ministerului Justiției din Bulgaria, în baza unei împuterniciri din partea societății pe care o reprezintă drept “avocat intern”.

Serviciile juridice conexe business-ului, cum ar fi depunerea documentelor corporative la instanțe sau la Agenția Registrul Comerțului, avizele juridice și consultațiile juridice sunt realizate în practică de către consultanții juridici. Calificările și experiența acestor consultanți pot varia și unii dintre aceștia pot purta inclusiv titlul de avocat intern (”in house lawyer”). Avocații care sunt membri ai Baroului din Bulgaria oferă, de asemenea, serviciile menționate.

Asociațiile profesionale

Această secțiune oferă referințe despre principalele asociații profesionale din business care pot oferi informații și suport în ceea ce privește companiile care activează pe piața din Bulgaria.

 Camera de Comerț și Industrie a Bulgariei
 Asociația Industrială din Bulgaria
 Camera de Construcții din Bulgaria
 Asociația Bulgară pentru Tehnologii Informaționale
 Confederația Angajatorilor și Industriașilor din Bulgaria

Due Diligence

O documentare prin intermediul unui due-dilligence reprezintă un demers potrivit pentru o companie românească care dorește să relaționeze comercial pe piața bulgară.

Este recomandabil pentru companiile românești să obțină un raport informativ cu privire la societățiile cu care intenționează să încheie parteneriate. De exemplu FCS Sofia oferă servicii profesionale de evaluare internațională a profilului companiilor (International Company Profile), sub forma unui raport de 10-15 pagini prin care realizează un screening de tip business al potențialilor parteneri de afaceri. Un astfel de due-diligence răspunde la nouă întrebări esențiale, documentând raportul inclusiv cu realizarea unui interviu și furnizând fotografii ale directorilor, cu posibilitatea furnizării unei imagini concrete asupra sediului companiei bulgare – partenere.

Alte surse suplimentare care pot ajuta la realizarea unui due diligence sunt următoarele:

• Reforma creditului din Bulgaria http://www.creditreform.bg/en/index
• DAXY (www.daxy.com ) care poate furniza informații despre documente oficiale și fiscale, înregistrarea adreselor pentru companiile bulgare, acționarii majoritari, date din bilanțuri, legăturile directe și indirecte între directori/acționari și alte companii bulgare, precum și alte informații publice relevante.
• Serviciile Dun & Bradstreet sunt tot mai des utilizate chiar de companiile locale (www.dandb.com )
• În București, la mai puțin de 70 de km cu granița cu Bulgaria, există societăți specializate în consultanță în afaceri exclusiv pentru piața din Bulgaria ( ex. Rainof & Partners www.bottarainof.ro )
• Acces deplin la datele financiare ale companiei bulgare pot fi accesate la Agenția Registrul Comerțului www.registryagency.bg

Alte surse relevante de website-uri care se referă la reglementările și la standardele aplicabile sunt:
•Ministerul Economiei, Energiei și Turismului http://www.mi.government.bg
•Agenția Vamală de Stat http://www.customs.bg
•Agenția bulgară de droguri http://www.bda.bg
•Ministerul Agriculturii și Alimentației http://www.mzh.government.bg
•Institutul bulgar de Standardizare http://www.bds-bg.org
•Institutul Bulgar de Metrologie – BIM http://www.bim.government.bg
•Certificare de Stat JSC http://exact.e-gov.bg
•Agenția Executivă a Serviciului de Acreditare din Bulgaria http://www.nab-bas.bg/index_en.php
•Publicații legale, managementul bazei de date privind legile și business-info http://http://www.apis.bg/en/
• Website-ul Bazei de date privind actele normative și informații oficiale publicate în domeniul comercial http://http://www.ciela.bg

Din aceeasi categorie

ESE 2020: Etichetarea și controlul calității produselor alimentare prin examene de laborator

Rezultatele examenelor de laborator pot fi greu de citit și greu de interpretat, având în vedere că nu toate...

Agenția spaniolă din domeniul siguranței alimentare aprobă utilizarea termenului „probiotic” pentru alimente și suplimente

Agenția spaniolă pentru siguranța alimentară și nutriție (AESAN) a anunțat că termenul „probiotic” ar trebui acceptat pe etichetele alimentelor...

Categoria brânzeturi are trei noi concurente la „Gustul Ales” 2020

Brânza proaspătă de vacă, brânza burduf cu gust blând și brânza burduf cu gust strașnic de la compania Ferma...

ANPC vrea interzicerea comercializării pâinii nepreambalate. Motivele invocate

Autoritatea Națională Pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) solicită interzicerea comercializării pâinii și a produselor de panificație care nu sunt ambalate pentru consumatorii care se servesc...

Sancțiuni în valoare de peste 110.000 de euro aplicate de ANSVSA în octombrie

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) anunță că a aplicat 121 de sancțiuni contravenționale în valoare totală de 558.100 de lei...

Cum se aplică la suplimentele alimentare normele de indicare a țării de origine sau a locului de proveniență a ingredientului primar | Tatiana Onisei șef serviciu...

Încă vă mai puteți participa la ESE 2020 - ziua dedicată suplimentelor alimentare din cadrul webinarului informativ care se va desfăura în mare parte...

IFS Food versiunea 7 – mai sunt 4 locuri la sesiune de instruire online din data de 19 noiembrie

INAQ Consulting – singurul IFS Training Center în România a organizat în ultima perioada mai multe sesiuni de cursuri online LIVE, în baza noului...

STIRILE SAPTAMANII

Skip to toolbar