Românii consumă tot mai multe produse de origine vegetală (INS)

0
171
vegetală

Un locuitor din România a consumat zilnic în medie, în 2018, 60,1% produse de origine vegetală, conform cercetării statistice „Disponibilităţile de consum ale populaţiei în anul 2018”, realizată de Institutul Naţional de Statistică (INS), informează ziarul Bursa.

Potrivit INS, cele mai mari ponderi în consumul mediu net zilnic pe cap de locuitor le-au avut laptele şi produsele din lapte (30,6%), legumele şi produsele din legume (17,0%), cerealele şi produsele din cereale (16,1%), fructele şi produsele din fructe (10,6%), cartofii (9,5%) şi carnea şi produsele din carne (7,2%). Aceste şase grupe de produse au reprezentat peste 90% din consumul mediu net zilnic pe locuitor.

Consumul de alimente a crescut în 2018

În anul 2018, o persoană a consumat, în medie pe zi, 2.315 grame alimente, mai mult cu 85 grame faţă de anul precedent, din care: 1.391 grame (+57 grame faţă de anul precedent) alimente de origine vegetală şi 924 grame alimente de origine animală (+28 grame faţă de anul precedent).

Comparativ cu 2017, consumul mediu anual pe locuitor în 2018 a înregistrat și scăderi la următoarele categorii: cereale şi produse din cereale (în echivalent boabe) – 2,8 kg, grâu şi secară şi produse din grâu şi secară (în echivalent boabe) – 1,4 kg, porumb şi produse din porumb (în echivalent boabe) pe locuitor – 1,3 kg, orez – 0,1 kg.

Evoluția consumului de legume, fructe și derivate

Consumul mediu anual de legume, produse din legume (în echivalent legume proaspete), leguminoase boabe şi pepeni, pe locuitor, a înregistrat o creştere, de 14,4 kg, faţă de anul precedent. Această evoluţie s-a datorat creşterii consumurilor medii anuale pe locuitor de: tomate (+3,8 kg), ceapă uscată (+2,8 kg), varză (+1,9 kg), leguminoase boabe (+1,7 kg), pepeni (+1,3 kg), alte legume (+1,3 kg), rădăcinoase comestibile (+1,1 kg), castraveţi (+0,8 kg), ardei (+0,7 kg) şi usturoi uscat (+0,1 kg). S-au înregistrat scăderi ale consumurilor medii anuale, pe locuitor la: mazăre verde (-0,7 kg) şi fasole verde (-0,4 kg).

Consumul mediu anual de cartofi, pe locuitor, a scăzut cu 1,1 kg în 2018, comparativ cu anul precedent. Consumul mediu anual de fructe şi produse din fructe (în echivalent fructe proaspete), pe locuitor, a crescut (+14,7 kg) în 2018, comparativ cu anul precedent, în principal datorită creşterii consumului mediu anual pe locuitor, de mere (+5,4 kg), prune (+2,3 kg), diverse fructe indigene (+2,0 kg), cireşe-vişine (+1,7 kg) şi struguri (+0,6 kg). Scăderi ale consumului mediu anual pe locuitor s-au înregistrat la piersici-nectarine (-1,2 kg).

Consumul mediu anual al tuturor componentelor grupei diverse fructe indigene (nuci, caise-zarzăre, pere şi alte fructe indigene) a fost în creştere. La categoria fructe meridionale şi exotice faţă de anul precedent s-au înregistrat creşteri la consumul mediu anual, pe locuitor, cu 3,9 kg

Consumul mediu de zahăr a scăzut

În ceea ce priveşte consumul mediu anual de zahăr şi produse din zahăr (în echivalent zahăr rafinat) pe locuitor, acesta a scăzut cu 0,3 kg în anul 2018 comparativ cu anul 2017. Consumul mediu anual de grăsimi vegetale, pe locuitor, a scăzut comparativ cu anul precedent.

Consumul mediu anual de uleiuri vegetale, pe locuitor, a crescut cu 0,2 kg în anul 2018 comparativ cu anul precedent, iar consumul mediu anual de margarină, pe locuitor, a scăzut cu 0,7 kg în anul 2018 comparativ cu anul precedent.

Creștere semnificativă a consumului de carne

standardeDe asemenea, consumul mediu anual de produse de origine animală, pe locuitor, a înregistrat atât creşteri, cât şi scăderi la majoritatea componentelor. Consumul mediu anual de carne, produse din carne şi organe comestibile (în echivalent carne proaspătă), pe locuitor, a crescut cu 5,2 kg.

Evoluţia componentelor consumului mediu anual de carne, produse din carne şi organe comestibile se prezintă astfel: s-au înregistrat creşteri ale consumurilor medii anuale, pe locuitor, la carne şi produse din carne de porcine (+2,2 kg), de pasăre (+2,0 kg), de bovine (+0,3 kg) şi la alte feluri de carne (+1,0 kg). Scăderi s-au înregistrat la consumul mediu anual, pe locuitor, de organe comestibile (-0,2 kg) şi la cel de carne şi produse din carne de ovine – caprine (-0,1 kg). Consumul mediu anual, pe locuitor, de peşte şi produse din peşte (în echivalent peşte proaspăt) a crescut cu 0,4 kg faţă de anul 2017.

Consumul mediu anual, pe locuitor, de lapte şi produse din lapte, în echivalent lapte de 3,5% grăsime (exclusiv unt) a crescut cu 6,7 litri în anul 2018. Consumul mediu anual, pe locuitor, de ouă a scăzut cu 19 bucăţi faţă de anul precedent.

Ce înseamnă un consum de calitate

standard, studiu, parintiiConform INS, calitatea consumului mediu net zilnic este evidenţiată prin conţinutul în calorii şi factori nutritivi (proteine, lipide, glucide). Pentru realizarea funcţiilor vitale, organismul are nevoie de energie (calorii) şi factori nutritivi (proteine, lipide, glucide). Producerea de energie necesară organismului uman se realizează, în special, prin consumul de glucide şi lipide, proteinele având un rol deosebit în creştere. Conform unor studii referitoare la nutriţie, proporţia substanţelor nutritive într-o raţie calorică echilibrată (pentru adultul sănătos) trebuie să fie de: 10 – 15% (13% în medie) proteine; 25 – 30% (28% în medie) lipide; 55 – 65% (60% în medie) glucide.

Având în vedere aceste limite, consumul mediu zilnic de calorii pe locuitor în anul 2018 poate fi considerat echilibrat şi s-a situat: – peste medie la proteine; proporţia caloriilor provenite din proteine în consumul mediu zilnic de calorii a fost de 13,6%; peste medie la lipide, depăşind uşor limita superioară; proporţia caloriilor provenite din lipide în consumul mediu zilnic de calorii a fost de 30,9%; sub medie la glucide; proporţia caloriilor provenite din glucide în consumul mediu zilnic de calorii a fost de 55,5%.

Dietă. Nutriție. Sănătate. Temele pivot ale seminarului NNS. Către înscrieri