Legile UE privind ambalarea alimentelor nu reușesc să asigure siguranța alimentară și să protejeze interesele cetățenilor europeni, potrivit BEUC, care face eforturi pentru a reforma domeniul. Consumatorii sunt îngrijorați cu privire la siguranța materialelor de ambalare a alimentelor.
Potrivit datelor Eurobarometru, 86% dintre consumatori sunt fie îngrijorați, fie foarte îngrijorați de substanțele chimice utilizate în ambalajele alimentare, patru din cinci raportând îngrijorări cu privire la substanțele chimice din produsele de uz zilnic.
Organizația Europeană a Consumatorilor (BEUC) contestă legislația actuală a UE privind ambalarea alimentelor. Intenția de a „proteja” siguranța și interesele consumatorilor, în accepțiunea BEUC „nu se realizează”.
„De fapt, regimul de reglementare actual este ceea ce voi numi o relicvă de reglementare”, a spus Pelle Moos de la divizia de securitate și sănătate a BEUC, care face apel la schimbare.
„Situația actuală este de nesuportat”, a spus el la un eveniment recent al Forumului Alimentar European (EFF). „Este nevoie urgentă de o reformă în domeniu, la nivelul UE.“
PFAS și BPA găsite în alimente și băuturi
Investigațiile privind siguranța ambalajelor alimentare efectuate în ultimii ani susțin poziția BEUC, a sugerat Moos.
În 2017, de exemplu, Consiliul Danez al Consumatorilor THINK Chemicals a efectuat un sondaj privind ambalajele fast-food împreună cu organizații de consumatori din Belgia, Spania, Italia și Portugalia.
Descoperirile generale au arătat că aproape o treime din cele 65 de ambalaje testate din industria de fast-food conțineau niveluri ridicate de substanțe per- și polifluoroalchil (PFAS).
Definiți ca substanțe fluorurate, PFAS se știe că se bioacumulează în mediu, a explicat Moos, adăugând că unele dintre acestea sunt suspectate că provoacă sau favorizează cancerul și că sunt perturbatori endocrini.
„Știm că aceste substanțe, atunci când sunt folosite pentru a produce ambalaje alimentare, pot migra în alimente și, prin urmare, pot crea o preocupare pentru sănătatea umană”, a spus Moos. „ De asemenea , știm că oamenii de știință au solicitat, în Declarația de la Madrid, o limitare a producției și utilizării PFAS la nivel global.“
Expertul î sănătate și siguranță alimentară a continuat: „Utilizarea PFAS într-un ambalaj de hârtie și carton alimentar este (în principal), nereglementată în Europa.“
În Norvegia, sticlele de plastic reutilizabile pentru băuturi s-au dovedit a conține ftalați, bisfenoli, plumb și substanțe ignifuge.
Un test din 2018 efectuat de Consiliul Norvegian pentru Consumatori a descoperit aceste substanțe chimice toxice în conținutul sticlelor cu marca Hello Kitty de la Sanrio. Sticlele erau la vânzare în ToysRU-uri.
„În mod deranjant, sticlele comercializate copiilor au avut cele mai proaste performanțe la teste”, s-a plâns Moos.
„Toate aceste sticle au îndeplinit cerințele legale, prin aceea că nivelul migrației respectivelor substanțe … s-a situat sub limita legală, dar întrebarea este: Ce înseamnă asta pentru expunerea totală la substanțe chimice periculoase?“
Greenwashing cu alternative SUP
BEUC și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea că răspunsul producătorilor de ambalaje la interzicerea recent impusă asupra materialelor plastice de unică folosință – care a intrat în vigoare la 3 iulie 2021 – crește utilizarea materialelor nereglementate.
Într-un efort de a elimina materialele plastice de unică folosință din ofertele lor, firmele trec la alternative potențial periculoase, a sugerat Moos. Acestea pot fi făcute din bambus, hârtie, „bagas” (produsul rezidual al trestiei de zahăr) sau alte materiale pe bază de plante.
Organizațiile de consumatori din Italia, Danemarca, Spania și Franța au investigat prezența substanțelor chimice, care provoacă îngrijorare în 57 de articole diferite de unică folosință care intră în contact cu alimentele prin boluri, farfurii și paie. Substanțele chimice care prezintă motive de îngrijorare – în special PFAS, cloropropani și pesticide – au fost detectate peste limitele recomandate în 53% din probe. „Nu peste limita legală” , a subliniat Moos, „pentru că nu există nicio legislație în vigoare. Dar, peste limita recomandată de către, de exemplu, Institutul Federal al Germaniei pentru evaluarea riscurilor (BfR).“
S-a constatat că mai multe probe conțin mai mult de una dintre substanțele chimice analizate. Și în alte 12 probe, analizele au detectat fie reziduuri de pesticide, fie compuși fluorurați și cloropropanoli aproape de limitele recomandate.
Unele pesticide găsite sunt fie interzise în UE, cunoscute ca fiind cancerigene, fie cunoscute ca fiind un perturbator endocrin.
De asemenea, s-a constatat că aceleași probe induc în eroare consumatorii cu afirmații ecologice nefondate, a continuat expertul în siguranță.
„Este clar că, în cazul în care amablajele respective conțin un ASPF, iar acest fapt nu este cunoscut consumatorului și este lăsat să se degradeze în mediul înconjurător … există o afirmație înșelătoare.
„Deci, de fapt, ceea ce vedem cu aceste exemple, este că vom înlocui un plastic poluant persistent cu un poluant persistent chimic pentru totdeauna.“
Care este soluția?
Ce fel de reformă urmărește BEUC? Organizația de protecția consumatorilor oferă cinci sugestii pentru Comisia Europeană.
Pentru început, BEUC îndeamnă autoritățile de reglementare să reducă gradul de contaminare a alimentelor printr-o legislație mai strictă. „Trebuie să reducem nivelul general de contaminare în Europa”, a subliniat Moos. Materialele care intră în contact cu alimentele sunt „cea mai mare și cel mai puțin controlată” sursă de contaminare a alimentelor, iar Comisia trebuie să reducă limitele globale de migrare.
„Trebuie să ne amintim că limita globală de migrare pentru materialele în contact cu ambalajele alimentare este de 100 de ori mai mare decât ceea ce am stabilit, de exemplu, pentru reziduurile de pesticide. Este, de asemenea, cel puțin de două ori mai mare comparativ cu cele impuse în alte regiuni, cum ar fi Japonia.“
Organizația consumatorilor provoacă, de asemenea, Comisia să stabilească o „abordare preventivă”. Acest lucru ar însemna că toate substanțele chimice cancerigene, mutagene, toxice pentru reproducere, precum și perturbatorii endocrini, sunt eliminate treptat din ambalajul alimentelor – cu excepția cazului în care utilizarea lor este esențială pentru societate.
Aplicarea principiului „fără date, fără piață” este o altă recomandare din partea BEUC. Acest principiu există deja în legislația UE privind produsele chimice și ar însemna că operatorii sunt obligați să documenteze siguranța amestecurilor care migrează din articolele care vin în contact cu alimentele. Aceste rapoarte vor fi apoi verificate de către Comisie, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și statele membre.
Organizația consumatorilor solicită, de asemenea, asigurarea unei aplicări eficiente: în esență, statele membre trebuie să „intensifice controlul în mod semnificativ” prin alocarea mai multor resurse pentru a controla ceea ce există pe piață.
„Desigur, știm că există o problemă cu resursele, așa că ceea ce ar trebui să facă UE este… să vadă dacă există o modalitate de a extinde mecanismul actual de aplicare bazat pe taxe, care se află în regulamentul oficial privind controalele, pentru a acoperi și materialele care vin în contact cu alimentele, “ a spus Moos, «pentru a permite statelor membre să recupereze costurile.»
Și, în sfârșit, Comisia trebuie să încurajeze alternativele durabile la plasticul convențional prin reglementări. „Cel mai bun mod de a face acest lucru este să vă asigurați că există norme în vigoare pentru toate aceste materiale alternative, pentru a se asigura că acestea nu conțin substanțe chimice care prezint risc pentru sănătatea oamenilor și a mediului.
„Acesta este cel mai bun mod de a induce consumatorilor încredere în astfel de materiale și de a-i determina pe aceștia să le cumpere în primul rând.“
