Consumatorii moderni analizează din ce în ce mai atent ceea ce ajunge în farfurie. Nu mai este suficient ca un produs să fie gustos sau convenabil, ci trebuie să ofere și beneficii clare pentru sănătate, fără a ridica semne de întrebare legate de ingrediente. În acest context, două tendințe majore domină industria alimentară: alimentele funcționale și produsele cu etichetă curată. Deși la prima vedere pot părea incompatibile, specialiștii spun că realitatea este mai nuanțată.
Interesul pentru alimentele funcționale a crescut accelerat în ultimii ani. Produsele bogate în proteine, fibre, vitamine sau ingrediente care susțin digestia, imunitatea ori performanța fizică sunt din ce în ce mai căutate. În paralel, consumatorii manifestă o reacție tot mai puternică împotriva alimentelor ultraprocesate, preferând produse cu liste de ingrediente scurte, clare și ușor de înțeles. Astfel, eticheta a devenit un criteriu esențial de decizie la raft.
Alimente funcționale și etichetă curată: conflict sau complementaritate?
În aparență, cele două tendințe trag în direcții diferite. Alimentele funcționale sunt adesea asociate cu procesarea intensă și cu adaosuri menite să ofere beneficii specifice, în timp ce produsele cu etichetă curată promovează simplitatea și naturalețea. Cu toate acestea, experții din industrie susțin că nu este vorba neapărat despre un conflict direct.
„Există loc pentru cele două”, afirmă Mylene Potier, director de ingrediente în cadrul companiei de cercetare de piață Gira Food. „Unii consumatori caută produse foarte naturale și cu etichetă curată, iar alții caută produse cu efect asupra organismului lor pentru performanța sportivă și poate sunt mai puțin preocupați de lista de ingrediente.”
Această diferențiere sugerează că motivațiile de cumpărare nu sunt uniforme. Un segment de public prioritizează naturalețea și evitarea aditivilor, în timp ce altul este dispus să accepte o procesare mai complexă dacă produsul promite beneficii funcționale clare. Din această perspectivă, cele două tendințe pot coexista, adresând nevoi și așteptări diferite.
Limitele fortificării și problema alimentelor ultraprocesate
Chiar și așa, adăugarea de ingrediente funcționale nu reușește întotdeauna să elimine îngrijorările legate de alimentele ultraprocesate. Un studiu publicat anul trecut în revista The Lancet a atras atenția asupra riscurilor asociate consumului frecvent de astfel de produse, indiferent de fortificarea lor.
Textura moale, specifică multor alimente ultraprocesate, poate influența modul în care organismul absoarbe nutrienții. În acest context, proteinele sau fibrele adăugate pot crea o percepție de produs sănătos, fără a schimba fundamental structura alimentului.
Philip Baker, unul dintre cercetătorii implicați în studiu, explică faptul că procesul de fortificare nu este problematic în sine. Totuși, el atrage atenția că „alimentele fortificate folosesc adesea afirmații pentru a distrage atenția de la natura ultra-procesată a unui aliment”. Astfel, mesajele de marketing pot masca realitatea compoziției produsului.
În ultimele luni, anumite categorii de alimente funcționale, precum batoanele proteice, au fost criticate intens pentru conținutul ridicat de aditivi și ingrediente artificiale. Aceste exemple alimentează scepticismul consumatorilor care caută etichete curate și ridică semne de întrebare privind compatibilitatea reală dintre funcționalitate și simplitate.
Pot fi alimentele funcționale cu adevărat „clean label”?
În fața acestor provocări, industria alimentară încearcă să se adapteze. Tot mai mulți producători investesc în reformulări menite să reducă numărul ingredientelor și să înlocuiască aditivii artificiali cu alternative percepute ca fiind mai naturale.
„Eticheta curată este o compoziție pentru alimente care poate fi funcțională sau nu. Este un obiectiv comun să existe o etichetă mai curată. Ambele afirmații sunt posibile”, subliniază Mylene Potier de la Gira Food. Această abordare sugerează că funcționalitatea nu este exclusiv legată de procesare intensă, ci poate fi obținută și prin alegerea atentă a ingredientelor.
În trecut, cele două concepte erau percepute ca fiind în opoziție. Un raport din 2022 al companiei FMCG Gurus arăta că popularitatea produselor cu etichetă curată a fost alimentată, în parte, de neîncrederea față de limbajul „științific” folosit în promovarea alimentelor funcționale. Cu toate acestea, percepțiile încep să se schimbe.
Noua generație de consumatori și funcționalitatea naturală
Consumatorii mai tineri joacă un rol esențial în redefinirea acestei relații. Potrivit publicației The Grocer, aceștia sunt din ce în ce mai atrași de „alimentele funcționale în mod natural”, care oferă beneficii fără a apela la procesare excesivă sau la liste lungi de ingrediente.
Produse precum iaurtul grecesc sau laptele integral sunt adesea percepute ca exemple de alimente care combină funcționalitatea cu simplitatea. Acestea oferă proteine, grăsimi și nutrienți esențiali, fără a fi asociate cu aditivi sau tehnologii complexe de procesare.
Această tendință indică o posibilă direcție de dezvoltare pentru industrie, în care funcționalitatea este integrată în mod natural în produse cu etichetă curată. În acest scenariu, accentul cade pe calitatea ingredientelor și pe modul în care acestea sunt combinate, nu pe adaosuri menite să compenseze lipsuri nutriționale.
