Un nou studiu publicat în prestigioasa revistă Nature Metabolism trage un semnal de alarmă în legătură cu unul dintre cei mai populari îndulcitori artificiali din lume – sucraloza.
Cercetările arată că acest aditiv alimentar, utilizat în peste 6.000 de produse la nivel global, ar putea intensifica pofta de mâncare, contrar scopului pentru care este adesea consumat: controlul greutății.
Un îndulcitor omniprezent și o piață de miliarde
Sucraloza, cunoscută și sub codul E955, este regăsită într-o varietate de produse alimentare și băuturi: de la sucuri dietetice și batoane de ciocolată, la cereale, produse tartinabile și chiar sosuri. Potrivit datelor furnizate de The Brainy Insights, valoarea pieței globale a acestui îndulcitor este estimată la 3,73 miliarde de dolari, cu o creștere anuală compusă de 5,3% în următorii ani.
Cu toate acestea, o cercetare recentă pune sub semnul întrebării efectele benefice reale ale acestui ingredient folosit pe scară largă.
Efectele sucralozei asupra creierului: activare sporită a apetitului
Cercetătorii de la Keck School of Medicine din cadrul Universității Southern California (USC) au analizat efectele sucralozei asupra activității cerebrale, nivelului hormonal și percepției foamei. Studiul a implicat 75 de participanți care au consumat fie apă, fie băuturi îndulcite cu sucraloză sau cu zahăr. Ulterior, li s-au efectuat scanări fMRI și teste de sânge, precum și evaluări subiective ale apetitului.
Rezultatele au fost semnificative: sucraloza a determinat o activare crescută a hipotalamusului – regiunea creierului responsabilă cu reglarea foamei și greutății corporale – mai accentuată decât în cazul zahărului. Această activare a fost mai evidentă la participanții cu obezitate, iar comunicarea dintre hipotalamus și alte regiuni ale creierului au fost de asemenea modificate.
Lipsa răspunsului hormonal și implicații pentru sațietate
Spre deosebire de zahăr, sucraloza nu a crescut nivelul hormonilor care induc sațietatea, cum sunt insulina și GLP-1. Dr. Kathleen Page, coordonatarea studiului, explică: „Dacă organismul percepe dulceața, dar nu primește caloriile asociate, creierul poate învăța în timp să răspundă diferit acestor stimuli, ceea ce poate duce la dereglări în controlul apetitului.”
Aceste diferențe hormonale au fost și mai accentuate în cazul participanților obezi, iar cercetătorii au remarcat și o variație în funcție de sex: femeile au manifestat răspunsuri cerebrale mai puternice decât bărbații la sucraloză, sugerând o influență diferențiată a îndulcitorului în funcție de gen.
OMS avertizează: îndulcitorii fără zahăr nu ajută la slăbit
Constatările vin în completarea recomandărilor lansate anterior de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). În 2023, OMS a sfătuit public să nu se utilizeze îndulcitori fără zahăr în dietele de slăbire, argumentând că dovezile disponibile nu susțin o reducere pe termen lung a grăsimii corporale prin utilizarea acestora.
Francesco Branca, directorul departamentului de nutriție din cadrul OMS, a declarat că îndulcitorii non-calorici „nu sunt factori dietetici esențiali” și „nu au valoare nutrițională”, îndemnând populația să opteze în schimb pentru surse naturale de zaharuri, precum fructele.
Studii viitoare: copii și adolescenți în centrul atenției
Echipa de la USC continuă cercetările, concentrându-se acum asupra impactului sucralozei asupra creierului copiilor și adolescenților – grupuri care consumă cele mai mari cantități de zahăr și înlocuitori de zahăr. Obiectivul este de a înțelege mai bine efectele pe termen lung ale îndulcitorilor artificiali asupra sănătății neurologice și metabolice.
Deși studiul actual oferă indicii importante privind potențialele efecte adverse ale sucralozei, autorii subliniază că este nevoie de cercetări suplimentare pe termen lung pentru a confirma aceste rezultate și a determina impactul exact asupra sănătății publice.
