Într-un raport, susținut de Parlament, UE și-a consolidat angajamentul față de biotehnologie. Biotehnologia alimentară este, de altfel, esențială pentru strategia sa.
Cum este utilizată biotehnologia în domeniul alimentar?
Biotehnologia este definită de UE ca „aplicarea științei și tehnologiei la organismele vii, precum și la părțile, produsele și modelele acestora, pentru a modifica materiale vii sau nevii în scopul producerii de cunoștințe, bunuri și servicii”.
În domeniul alimentar, aceasta se referă la procese precum fermentarea de precizie și fermentarea biomasei, care pot fi utilizate pentru a crea o gamă largă de alimente, inclusiv proteine alternative.
Metodele biotehnologice pot viza o gamă largă de funcționalități ale alimentelor, îmbunătățind gustul, textura, senzația în gură și chiar durata de valabilitate.
Raport privind biotehnologia: O declarație de intenție
Raportul privind biotehnologia, votat joi, cimentează angajamentul UE atât față de biotehnologie în sine, cât și față de bioproducție.
Cu toate acestea, nu este obligatoriu din punct de vedere juridic. Cunoscut sub numele de „raport din proprie inițiativă”, raportul a fost redactat de eurodeputata Hildegard Bentele pentru a consolida poziția Parlamentului cu privire la problema biotehnologiei.
Deși nu are valoare juridică, are valoare politică, sugerează Pauline Grimmer, manager de politici la Good Food Institute (GFI) Europa. În loc să transpună măsuri în legi, aceasta clarifică principalele priorități ale Parlamentului European în sectorul biotehnologiei și bioproducției.
Ce probleme biotehnologice abordează?
Raportul nu legiferează acțiuni viitoare, dar clarifică poziția Parlamentului European cu privire la problemele cheie din domeniul biotehnologiei.
Raportul „recunoaște că biotehnologia este un sector cheie de creștere pentru Europa”, explică Grimmer, clarificând totodată faptul că industria alimentară este o parte importantă a acestui sector.
Recunoaște principalele probleme cu care se confruntă sectorul biotehnologiei. De exemplu, lipsa finanțării pentru cercetare și inovare, provocările legate de extindere și necesitatea de a reduce riscurile investițiilor private, solicitând Băncii Europene de Investiții (BEI) să minimizeze incertitudinea cu privire la finanțarea biotehnologiei.
În plus, menționează importanța unei mai mari clarități în materie de reglementare și a accelerării procesului de reglementare. Se sugerează că trebuie utilizate mai des mediile de testare a reglementării .
„Fără acțiuni clare în aceste privințe, va fi foarte greu pentru sectorul biotehnologic în ansamblu să fie competitiv în Europa”, sugerează Grimmer.
Cum ar putea pregăti terenul pentru Legea Biotehnologiei?
O mare parte din raport pune bazele viitoarei Legi privind biotehnologia, pe care Comisia Europeană s-a angajat să o prezinte până la sfârșitul anului 2026. Acest raport, explică Grimmer, „oferă Comisiei o bază solidă pentru a construi o Lege ambițioasă privind biotehnologia”.
În ceea ce privește legea, Parlamentul îndeamnă Comisia să asigure coerența în toate actele legislative care ar putea afecta biotehnologia și să faciliteze adoptarea biotehnologiei și a bioproducției prin introducerea unei noi reglementări clare.
De asemenea, sugerează remedierea principalelor lacune sau bariere care împiedică creșterea și succesul biotehnologiei, cum ar fi îmbunătățirea autosuficienței UE în ceea ce privește materiile prime, componentele și materiile prime esențiale.
În plus, sugerează modificarea regulilor de protecție a proprietății intelectuale, crearea unor termene mai lungi pentru tehnologiile brevetate, în vederea consolidării sectorului.











