Un nou studiu publicat în revista Clinical and Experimental Allergy aduce în atenția autorităților europene necesitatea actualizării reglementărilor privind alergenii din alimente.
Cercetarea arată că produse precum laptele de capră și de oaie, mazărea, lintea, hrișca și nucile de pin sunt responsabile pentru un procent semnificativ de reacții alergice severe, deși nu se află pe lista oficială de alergeni reglementați de Uniunea Europeană.
Context: reglementările actuale
În prezent, legislația europeană obligă producătorii să eticheteze clar prezența a 14 alergeni considerați de risc major. Lista cuprinde: cereale care conțin gluten, crustacee, ouă, pește, arahide, soia, lapte, nuci, țelină, muștar, semințe de susan, lupin, moluște, precum și dioxid de sulf și sulfiți. Această listă a rămas neschimbată din 2011, în ciuda apariției unor date noi privind incidența alergiilor alimentare.
Rezultatele cercetării
Analiza, desfășurată pe baza cazurilor de anafilaxie raportate în Franța, Belgia și Luxemburg din 2002 până în prezent, evidențiază faptul că aproape jumătate dintre episoadele severe de reacții alergice nu sunt legate de alergenii reglementați în prezent.
- Laptele de capră și de oaie: responsabil pentru 2,8% dintre cazuri, inclusiv două decese infantile survenite în mediul școlar.
- Hrișca: asociată cu 2,4% dintre cazuri, mai frecvent la adulți și mai des întâlnită în Asia, dar cu incidență relevantă și în Europa.
- Mazărea și lintea: au generat împreună 1,8% din reacții, în special la copii, uneori în urma consumului de produse ultra-procesate care conțineau ingrediente ascunse.
- Nucile de pin: implicate în 1,6% din cazuri, cu reacții alergice apărute adesea la copii.
În contrast, unele dintre alimentele deja reglementate, precum muștarul și sulfiții, au prezentat o frecvență mai redusă a cazurilor de anafilaxie decât cele patru ingrediente menționate mai sus.
Alergeni cu incidență redusă
Pe lângă aceste categorii, studiul a analizat și kiwi-ul, merele, produsele din stupi și alfa-galactoză (o moleculă prezentă în carnea de mamifere). Deși și acestea au fost asociate cu anafilaxia, cercetătorii susțin că riscurile sunt mai ușor de gestionat prin evitarea alimentelor respective și, prin urmare, nu ar fi prioritare pentru includerea pe lista reglementată.
Concluzii și recomandări
Cercetătorii sugerează ca lista UE de alergeni să fie actualizată și să includă laptele de capră și de oaie, hrișca, mazărea, lintea și nucile de pin, pentru a reflecta realitățile actuale privind riscurile de sănătate. Actualizarea ar putea crește siguranța consumatorilor prin etichetarea mai clară a produselor și prin reducerea cazurilor de reacții alergice severe.
Această propunere vine într-un moment în care specialiștii atrag atenția asupra nevoii de adaptare continuă a legislației alimentare la schimbările din consum și la noile date științifice. Autoritățile europene ar putea lua în calcul modificarea reglementărilor, pentru a răspunde mai eficient provocărilor generate de alergiile alimentare în creștere.
