Un nou studiu al Organizației Națiunilor Unite relevă că 931 milioane de tone de alimente au fost aruncate în 2019, informează Reuters, citat de Agerpres.
Practic, vorbim de 17% din totalul alimentelor puse pe piață, echivalentul a 23 milioane de camioane de câte 40 de tone fiecare, care puse cap la cap ar fi înconjurat globul de șapte ori. Această statistică acoperă risipa alimentară la nivelul gospodăriilor, retailerilor și restaurantelor.
„O perioadă îndelungată de timp se presupunea că risipa de alimente la nivelul gospodăriilor este o problemă importantă doar în ţările dezvoltate. Odată cu publicarea raportului Food Waste Index vedem că lucrurile nu sunt atât de clare”, susţine Marcus Gover, directorul organizaţiei caritabile WRAP care lucrează cu guvernele pentru a reduce risipa de alimente.
Studiul arată că gospodăriile private sunt responsabile pentru cea mai mare parte (11%) din alimentele care sunt aruncate. Urmează restaurantele şi alţi furnizori de alimente cu 5% şi magazinele alimentare cu 2%. Per capita, la nivel global 121 de kilograme de alimente sunt risipite în fiecare an la nivelul consumatorilor, dintre care 74 de kilograme doar de gospodării.
FAO: o treime din alimentele produse sunt risipite
În 2011, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a estimat şi ea că o treime din alimentele produse la nivel mondial sunt pierdute sau risipite în fiecare an. FAO a calculat un Food Loss Index care arată că aproximativ 14% din alimentele lumii sunt pierdute în faza de după recoltare şi până ajung în faza de distribuţie.
Între 8% şi 10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră au legătură cu alimentele care nu sunt consumate (risipite sau aruncate), o cantitate similară cu transportul rutier. Păduri sunt defrişate, combustibil este ars şi ambalaje sunt produse pentru a furniza alimente care sunt aruncate. În paralel, alimentele care se alterează în gropile de gunoi eliberează mai multe gaze cu efect de seră în atmosferă.
Reducerea risipei alimentare, multiple beneficii
Directorul UNEP, Inger Andersen, a apreciat că o reducere a risipei alimentare ar duce la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi ar însemna de asemenea că mai multă hrană este disponibilă, ceea ce ar reduce foametea la nivel mondial şi ar permite economisirea unor bani. Andersen a făcut un apel către guverne, companii şi oamenii din întreaga lume să îşi aducă contribuţia la reducerea risipei alimentare.
