facebook
8.2 C
Bucharest
Monday, October 18, 2021
ActualitateCum se va moderniza și adapta la realitățile românești...

Cum se va moderniza și adapta la realitățile românești programul european “Lapte în școli”

-

spot_img

Anul trecut, aproximativ 2 milioane de copii nu au mai beneficiat de suportul alimentar prevăzut de Programul pentru școli/Laptele școlar pentru o perioadă îndelungată. Și asta din cauza închiderii școlilor timp de 110 zile, potrivit numărătorii făcute de reprezentanții Băncii Mondiale.

Programul Laptele școlar este un program european, cu o tradiție de 50 de ani, care în România se derulează de 20 de ani, iar din 2007 are la bază fondurile europene. Este singura masă pe întreaga zi pentru unii copii. Este un program educațional, gândit să educe și să ofere informații copiilor despre întregul lanț: de la momentul în care laptele este dat de vacă până la momentul în care copilul a terminat de băut laptele (iar aici intră inclusiv componenta de reciclare). Un copil învață, astfel, și de unde provine laptele, dar și ce trebuie să facă cu ambalajul după ce a terminat de mâncat. Este un program cu un potențial imens de a ajuta copiii să devină cetățenii responsabili de mâine. Din păcate el nu a mai fost modernizat, adaptat la nevoile copiilor de astăzi.

Odată cu începerea școlii în format fizic, pentru cei mai mulți dintre elevi, este momentul să încercăm să găsim răspunsuri pentru o serie de întrebări:

  • Ce măsuri pot fi luate pentru a garanta funcționalitatea programelor alimentare în școli, indiferent de circumstanțe?
  • În contextul în care Uniunea Europeană susține financiar distribuția de lapte către elevi, ar putea creșterea porțiilor de lapte alocate săptămânal să reprezinte o măsură concretă pentru stimularea participării școlare?
  • Ce putem învăța din experiența celor 20 de ani de implementare?
  • Care sunt modelele de bună practică și ce am putea îmbunătăți?
  • Poate fi Programul pentru școli adaptat nevoilor copiilor de astăzi, la aproape 20 de ani de implementare continuă?

Alături de guvernanți, administrațiile publice locale, producătorii locali și Comisia Europeană sunt parte din ecosistemul care trebuie pus în mișcare pentru ca produsele să ajungă în școli, la beneficiarii programelor alimentare.

Pentru răspunsuri și un „roadmap” al acestui program Asociația Patronală Română din Industria Laptelui (APRIL), cu sprijinul Point Public Affairs, alături de partenerul media Edupedu.ro a organizat pe 12 octombrie dezbaterea LIVE online “Lapte și Carte”, care a putut fi urmărită pe YouTube sau pagina de Facebook a Edupedu.ro.

Principalele declarații:

Monica ANISIE, Președintele Comisiei pentru învățământ din Senat

La momentul actual cred că este necesar să integrăm aceste programe, Cornul și Laptele, Masa caldă, Cornul, laptele și fructele și cred că e necesar în fiecare școală să corelăm aceste programe și cu un pachet educațional. Pentru că sunt foarte mulți copii care au nevoie de sprijin educațional. Poate e necesar să extindem programele educaționale la nivel național. În 2016, când am introdus acest program, era un program pilot cu doar 50 de unități de învățământ. În 2020 am reușit să-l extind la 150 de unități. A rămas tot așa. Cred că specialiștii trebuie să spună cum anume să facem aceste programe funcționale. Specialiștii din Ministerul Sănătății, nutriționiștii. Trebuie să gândim aceste lucruri și în funcție de aspectele financiare. Putem să extindem acest program Masă caldă în școli și să îl corelăm cu tichetele educaționale și cu activitățile remediale.

Intervenție Dorin Cojocaru: “Publicul larg trebuie să înțeleagă faptul că aportul nutrițional este impus de experți de la Bruxelles. (…) Rugămintea mea e să mergem pe partea educațională a programelor. Dacă vom fi împreună, vom reuși programe de mare succes pentru educația copiilor.”

Monica Anisie: “La gimnaziu, copiilor le place să vadă totul ca pe un joc și să realizăm și un concurs. Dacă le spunem copiilor că azi ne jucăm și facem și un concurs pe baza a ceea ce aflăm, ei sunt foarte încântați.”

SZABÓ Ödön, Vicepreședintele Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților

Nu dorim să desființăm un program și să-l folosim pe celălalt, trebuie combinate. Aceste programe au avut și menirea de a schimba abandonul școlar. Trebuie realizate două lucruri: Masa caldă nu trebuie să fie un program social exclusiv ci trebuie coroborat cu programul instituției, astfel încât programul școală după școală să fie unul funcțional. Pe programul Laptele și cornul, e nevoie de debirocratizare, pentru că vine Curtea de Conturi și a imputat directorilor sume din exces de zel, pentru că a imputat absențele. O altă problemă – diversificarea. Produsele de panificație în unele zone sunt foarte diferite.

Vasile DÎNCU – Vicepreședinte, Senatul României

Consider valabile observațiile vorbitorului anterior. Am inventat programul Laptele și cornul în guvernul Năstase. Am vrut să reducem abandonul școlar, l-am văzut ca un program social. A scăzut masiv abandonul școlar în populațiile dezavantajate de atunci. Generalizând acest program, a fost criticat. Probabil de la început trebuia să-l facem mai degrabă pentru populațiile defavorizate. Sunt de acord, trebuie să transformăm acest program într-un program educațional. Mi se pare că nu ajunge această variantă socială. Acest program ar trebui să iasă din faza de pilot, care este din 2016 cred. Masa caldă ar trebui transformat în program național. Foarte multe școli, primari refuză să participe la acest proiect Masa caldă pentru că nu au condiții să participe la acest proiect. Acest proiect trebuie să devină program educațional care să beneficieze de sprijin. În acest proiect să intre măcar 1000 de școli din zonele afectate de sărăcie. Merită făcut un parteneriat cu patronatele și sindicatele din industria alimentară. Patronatele sunt foarte bine organizate. O dimensiune a acestui program a fost să fie produse românești. Am putea să ne sincronizăm mai bine cu sindicatele și inspectorate, un parteneriat ar putea rezolva mult mai bine problema contractărilor.

SZABÓ Ödön, Vicepreședintele Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților

Se poate rezolva problema licitațiilor organizând licitații multianuale, nu anuale. Acest lucru ar putea să existe și la manualele școlare. E o chestiune care ține de Executiv, nu trebuie modificată legislația. S-a votat în Comisie să avem o subcomisie care în perioada următoare va avea ca obligație realizarea unei inițiative legislative – consensualitate pe programul Masa caldă la școală și programul Școală după școală. E cuprins acest lucru în programul de guvernare. Deadline-ul e la sfârșitul lunii octombrie. Aceste programe să fie gândite complementar și nu unul împotriva altuia – nu e nevoie de înlocuirea unuia cu altul, pot să funcționeze împreună, deși Masa caldă poate funcționa mai lent decât cornul și laptele, pentru că e nevoie de infrastructură. Cei care reușesc să dovedească că au toate condițiile necesare, să poată să fie introduse în program din anul școlar următor. Bugetul ar fi de 2 miliarde de euro pe an, per ciclu de învățământ.

Monica ANISIE

Bugetele multianuale ar rezolva problemele cu achiziția. Și eu cred că aceste programe pot să fie complementare. Problema care se ridică e cea a dublei finanțări. De aceea nu am putut să avem ambele programe în aceeași școală.

Annamaria BOGYA, Secretar de stat în cadrul aparatului de lucru al Viceprim-ministrului Kelemen Hunor

Am vorbit cu primari și directori și mi s-a spus că dacă achizițiile se fac la nivel județean, are de suferit cornul care aduce în unitățile de învățământ. Cornurile care ajungeau din brutăriile locale erau proaspete. Altfel, directorii spun că aceste cornuri nu sunt consumate. Risipa este destul de mare. Trebuie să luăm măsuri care să încurajeze autoritățile locale, să debirocratizăm, să achiziționeze de la producători locali. Operatorii economici locali ar fi probabil mult mai responsabili pentru calitatea acestor produse. N-aș putea să spun că pare a fi un program european, dar sunt pentru continuarea acestui proiect. Trebuie investit în infrastructură.

Radu SZEKELY, Consilier al ministrului educației

În Finlanda e foarte strict reglementată masa elevilor în școli. Dacă noi am avea o viziune coerentă asupra acestor programe, am putea și noi să le unificăm. În soluții locale. Dacă există bani la nivel central, dacă există bani europeni, dacă sunt școli unde se pilotează masa caldă, cu folosirea resurselor locale cred că putem treptat extinde. Putem începe cu ciclul primar, cu program școală după școală.

Măsuri educative nu se fac peste tot. Am făcut și noi o centralizare a acestora. Unele școli au făcut, dar sunt prea puține. În cele mai multe cazuri au fost aduși specialiști care au vorbit despre beneficii, fără a duce mai departe această componentă.

Un punct tare a fost echitatea. Dar aceasta a dus și la risipă – elevi care nu apreciază acest serviciu. Ne-am gândit la o modalitate de diversificare, nu știu în ce măsură se poate finaliza în cadrul financiar actual.

Dorin COJOCARU – Președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL)

Încă e o mare confuzie la nivel instituțional. Programul lapte în școli: fonduri europene, rol educativ, impact social și economic. Dar nu am auzit vreo discuție legată de auditul Comisiei Europene din 2019. Probleme: să intrăm în parteneriat cu alte proiecte. Am observat în discuțiile instituționale că nu se cunoaște regulamentul acestui program. Problema comună: lipsa de logistică. Primăriile nu finanțează școlile să aibă o bază logistică, pentru condiții de depozitare. Trebuie să fim foarte atenți ce înseamnă masă caldă: nu produse reîncălzite la microunde. Iași: au fost licitații județene. Apoi s-a trecut la nivel de UAT. Oare de ce județul vrea să se revină la formula inițială? Se confundă această educație pentru a dezvolta consumul de lapte în societate, nu doar în școli, cu o nutriție echilibrată. Dar acești bani au fost dați pentru încurajarea consumului de lapte ca aliment complet. Trebuie să găsim formule să le oferim copiilor în condiții bune: într-o sală de mese, după masă caldă…Există fonduri pentru monitorizarea acestui program? Se pare că din acest an, nu. Primim 17 milioane de euro de la UE, primim bani de la buget, banii intră în circuitul comercial dar trebuie să crească nivelul de conștientizare a importanței laptelui.

Eugen ILEA – Președinte pentru București al Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți – Învățământ Preuniversitar (FNAP-IP)

Am uitat pentru ce a fost implementat programul Laptele și cornul: l-am transformat numai în program social. A ajuns să fie un program perimat, care nu mai produce interes, pentru că a ajuns să funcționeze doar ca program social.

O componentă educațională ar fi binevenită.

Intervenție Dorin Cojocaru: Din lipsa infrastructurii logistice, se merge pe anumite produse. Au existat discuții despre calitatea unui produs, dar au fost cauzate de aceste lipsuri. Se respectă însă standarde, regulile privind produsele sunt stabilite de UE, nu se livrează orice. E nevoie de întărirea componentei educative. Ar trebui să trecem la alt nivel al educației sociale.

Silviu MORCAN – Președintele Consiliului Național al Elevilor (CNE)

Programul nu e în varianta lui optimă în momentul de față; e o risipă a produselor lactate și a cornului. Masa caldă? Mi se pare că sunt complementare și nu se substituie. Cea mai mare problemă e problema echității. Sunt zeci de școli care refuză să primească, dar sunt altele unde nu doar sunt bine primite, dar sunt folosite pentru acoperirea unor necesități de subzistență pentru unele familii. Nu se ia în considerare infrastructura din școli. E nevoie de infrastructură. Îmi doresc să fie extins programul în zonele unde e cu adevărat nevoie. Sunt niște cutume toxice pentru acest program care pot fi rezolvate foarte ușor.

Mihail DUMITRU – Director General Adjunct, DG AGRI, Comisia Europeană

În România, unul din doi copii sunt înscriși în acest program. România a utilizat 100% aceste fonduri europene.

Intervenție Dorin Cojocaru: Eu cred că împreună cu Ministerul Agriculturii putem să optimizăm acest program, să evităm și risipa, să realizăm și componenta alimentară. Eu stau la dispoziție oricând pentru orice colaborare.

Mihai Dumitru: Știm că e un program complex și dificil pentru că implică foarte mulți actori. Contează foarte mult cum se implică și școala. Dorim reducerea birocrației și simplificare. E nevoie de colaborare foarte strânsă.

Dorin Cojocaru – concluzii:

  • E mult de lucru, mai ales pentru a lucra în echipă și a crea parteneriate cu mai multe ministere.
  • Pentru educație trebuie, de asemenea, parteneriate.
  • Se pot rezolva multe probleme în ceea ce privește educația, mai ales că există fondurile europene.
  • Noi suntem deschiși către Ministerul Educației. 
  • E nevoie de mai multă prezență din partea administrației regionale.

DIN ACTUALITATE

Anuga 2021 sub semnul „Transformării”

Anuga 2021, având ca temă de referință verbul „Transformă”, a depășit toate așteptările organizatorilor și vizitatorilor, având în vedere această perioadă post coronavirus. Cu...

Etica în managementul erei informațiilor | 2 noiembrie | Seminarul ESE

Sinceritatea și necesitatea respectării principiilor etice în managementul erei informațiilor par să fie provocările momentului, la același nivel cu amenințările ce vin din partea...

Voi cum sărbătoriți Ziua Mondială a Alimentației?

Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) va marca Ziua Mondială a Alimentației (16 octombrie) prin aplecarea spre agricultura familială. Ministerul român al Agriculturii...

Cum putem proteja consumatorii și reputația brandului? Aflăm împreună la ESE 2021.

Schimbările recente aduse reglementărilor Uniunii Europene și internaționale îi obligă pe producători să implementeze un proces de inspecție a etichetării, pentru a se asigura...

Din aceeași categorie

Anuga 2021 sub semnul „Transformării”

Anuga 2021, având ca temă de referință verbul „Transformă”, a depășit toate așteptările organizatorilor și vizitatorilor, având în vedere...

Etica în managementul erei informațiilor | 2 noiembrie | Seminarul ESE

Sinceritatea și necesitatea respectării principiilor etice în managementul erei informațiilor par să fie provocările momentului, la același nivel cu...

Voi cum sărbătoriți Ziua Mondială a Alimentației?

Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) va marca Ziua Mondială a Alimentației (16 octombrie) prin aplecarea spre...

Cum putem proteja consumatorii și reputația brandului? Aflăm împreună la ESE 2021.

Schimbările recente aduse reglementărilor Uniunii Europene și internaționale îi obligă pe producători să implementeze un proces de inspecție a...

Cum se va moderniza și adapta la realitățile românești programul european “Lapte în școli”

Anul trecut, aproximativ 2 milioane de copii nu au mai beneficiat de suportul alimentar prevăzut de Programul pentru școli/Laptele...

Utilizarea dioxidului de titan (E171) ca aditiv alimentar, interzisă

Utilizarea dioxidului de titan (E171) ca aditiv alimentar ar putea fi interzisă în statele-membre Uniunii Europene (UE) începând de...

Țara noastră a importat cu 35% mai mult lapte brut

România a importat cu 35,3% mai mult lapte brut în august 2021 în comparație cu iulie 2021, și cu...

Industria respinge concluziile studiului care afirmă că îndulcitorii artificiali ar afecta intestinul

Îndulcitorii artificiali pot interfera în comunicarea dintre speciile bacteriene care alcătuiesc microbiomul intestinal, spun cercetătorii, care consideră că acest...

Știrile ultimelor 7 zile

Etica în managementul erei informațiilor | 2 noiembrie | Seminarul ESE

Sinceritatea și necesitatea respectării principiilor etice în managementul erei...

Voi cum sărbătoriți Ziua Mondială a Alimentației?

Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) va...

Cum putem proteja consumatorii și reputația brandului? Aflăm împreună la ESE 2021.

Schimbările recente aduse reglementărilor Uniunii Europene și internaționale îi...

Utilizarea dioxidului de titan (E171) ca aditiv alimentar, interzisă

Utilizarea dioxidului de titan (E171) ca aditiv alimentar ar putea fi interzisă în statele-membre Uniunii Europene (UE) începând de...

Țara noastră a importat cu 35% mai mult lapte brut

România a importat cu 35,3% mai mult lapte brut în august 2021 în comparație cu iulie 2021, și cu...

Industria respinge concluziile studiului care afirmă că îndulcitorii artificiali ar afecta intestinul

Îndulcitorii artificiali pot interfera în comunicarea dintre speciile bacteriene care alcătuiesc microbiomul intestinal, spun cercetătorii, care consideră că acest...

Noutăți în agenda ESE 2021!

Pentru a putea răspunde intrebărilor ce apar permanent datorită schimbărilor legislative dar și pentru a discuta pe subiecte sensibile...

Ce urmează? Nestlé accelerează inovația cu noi alternative alimentare pentru creveți și ouă

Nestlé dorește să stimuleze creșterea vânzărilor produselor alimentare pe bază de plante prin inovație. La un eveniment la care...

Probleme pentru piața proteinelor vegetale

Sectorul proteinelor vegetale se confruntă cu o „situație fără precedent” care are un impact puternic pe piață, avertizează unul...

Criza CO2 a evidențiat „necesitatea unor sisteme alimentare mai localizate”

Marea Britanie se confrunta cu o serie avertismente privind o viitoare criză severă de alimente și chiar cu perspectiva...

Un nou record pentru prețul alimentelor la nivel global

Organizația Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a transmis că indicele global al preţurilor la produsele alimentare a...

Și în 2022 va trebui să alocăm o atenție deosebită modului în care alegem să investim în promovarea companiilor

Ne bucurăm să vă fim încă un an aproape și ne onorează orice oportunitate de a avea o discuție...

Robotul de fabricare a pastelor „privește” spre expansiunea europeană

Start-up-ul din spatele unui robot autonom care gătește paste și sos pentru consumatorii parizieni a primit investiții pentru extinderea...

Alte știri din aceeași categorieNEWS
RO.aliment vă recomandă