Un nou raport publicat de The Food Foundation, o organizație din Marea Britanie, atrage atenția asupra urgenței de a integra protejarea biodiversității în strategia companiilor din industria alimentară.
Documentul avertizează că ignorarea acestei crize ar putea genera costuri economice mult mai mari pe termen lung și ar submina stabilitatea întregului lanț de aprovizionare.
Biodiversitatea, esențială pentru economie și agricultură
Raportul reunește date care arată că sistemul alimentar este vulnerabil la pierderea biodiversității, în ciuda faptului că îl alimentează direct. Un exemplu concret vine din Regatul Unit: o scădere de 30% a populațiilor de polenizatori într-un deceniu ar putea provoca pierderi de aproape 200 de milioane de lire sterline anual la nivelul recoltelor. În plus, defrișările și creșterea industrială a animalelor duc la poluarea apei și a aerului, amplificând criza ecologică.
Cercetările PwC arată că peste jumătate din PIB-ul mondial depinde moderat sau puternic de natură. Cu toate acestea, biodiversitatea scade într-un ritm fără precedent, cu rate de extincție de până la 1.000 de ori peste nivelurile naturale. Doar în Marea Britanie, pierderea biodiversității ar putea reduce creșterea PIB-ului cu 6-12% în anii 2030, o scădere mai gravă decât cea cauzată de criza financiară din 2008 sau de pandemia Covid-19.
Soluții propuse: de la diete pe bază de plante la agricultură regenerativă
Fundația pentru Alimentație și Coaliția Investitorilor pentru Politici Alimentare, formată din 35 de organizații membre, propun o serie de recomandări concrete pentru industrie și investitori. Printre acestea se numără:
- Sprijinirea tranziției către diete bogate în plante, cu impact mai redus asupra mediului. În Marea Britanie, o astfel de schimbare ar putea diminua cu 58% dispariția speciilor preconizată pentru următorii 100 de ani.
- Investiții în practici agricole regenerative și sustenabile, care să refacă ecosistemele și să îmbunătățească calitatea solului.
- Creșterea expertizei în domeniul sustenabilității la nivelul consiliilor de administrație. În prezent, doar 2% dintre companii au specialiști în biodiversitate și climă la acest nivel, potrivit World Benchmarking Alliance.
- Consolidarea trasabilității pentru a evalua și gestiona mai eficient riscurile legate de natură.
- Considerarea biodiversității nu ca pe o externalitate, ci ca pe un activ strategic ce trebuie evaluat și protejat.
Vocea experților: natura ca activ economic
Sarah Buszard, responsabilă cu implicarea investitorilor responsabili, a subliniat interdependența dintre natură și economie: „Viabilitatea și prosperitatea întregii economii depind de gestionarea sustenabilă a capitalului natural.” Ea a făcut apel la liderii de afaceri și investitori să ia măsuri urgente pentru transformarea sistemului alimentar.
În aceeași direcție, Antony Yousefian, partener general la The First Thirty Ventures, a atras atenția asupra efectelor agriculturii intensive: „O linguriță de sol sănătos găzduiește mai multe microorganisme decât întreaga populație umană, însă practicile actuale au epuizat ecosistemele și calitatea alimentelor noastre.”
Un apel pentru investiții sustenabile
Raportul subliniază că investitorii trebuie să colaboreze activ cu companiile pentru a susține tranziția către un sistem alimentar durabil. Aceasta include sprijinirea agriculturii prietenoase cu natura și promovarea alimentelor bogate în nutrienți, cultivate fără pesticide. În viziunea experților, doar printr-o schimbare radicală a priorităților investiționale se poate asigura un viitor rezilient – atât pentru economie, cât și pentru sănătatea planetei.
