Home Actualitate Bilanțul pierderilor la culturile de toamna si primavara (prognoze, pericole, monitorizări)

Bilanțul pierderilor la culturile de toamna si primavara (prognoze, pericole, monitorizări)

0

Producția de pomi fructiferi timpurii are pierderi prognozate de aproximativ 70%, în vreme ce în medie pagubele la culturile de toamnă (grâu, rapiță, orz și orzoaică) sunt estimate la peste 30% față de un an normal.

Datele provin de la Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS) Gheorghe Ionescu-Şiseşti.

„Peste tot în ţară situaţia nu este bună, iar în unele locuri este chiar dramatică, pentru că sunt pierderi de 100% la culturile de toamnă. În zona Dobrogei, dacă nu va fi ploaie, vor fi probleme mari şi la culturile de primăvară. În unele părţi ale Dobrogei nu a plouat aproape deloc, iar în altele ploile au fost de multe ori extreme, nefavorabile. Sunt probleme mari pentru că nu există aprovizionare a solului cu apă, iar consumul de apă se măreşte, cu atât mai mult cu cât am vazut densităţi destul de mari semănate la culturile de primăvară. La culturile de toamnă media pe ţară a pierderilor depăşeşte depăşeşte 30% faţă de un an normal. Pierderi există practic peste tot, inclusiv în zonele unde s-au făcut tehnologii de cea mai înaltă clasă la cultura grâului, iar la rapiţă sunt zone foarte întinse în care pierderea este mai mult de jumătate”, a declarat pentru AGERPRES preşedintele ASAS, fost ministru al Agriculturii.

Cele mai mici pierderi au fost înregistrate în partea de nord-vest a ţării, începând de la Oradea către Satu Mare, în nordul Moldovei şi în Câmpia de Vest, locuri în care a mai plouat, dar nu suficient.

  • În anumite zone, pierderile sunt de aproape 100%

„Noi am avertizat încă din 20 martie, pentru că ne-au semnalat staţiunile din Dobrogea, că a scăzut temperatura până la minus 7 – minus 9 grade Celsius şi practic tot ce a fost floare la speciile timpurii, începând cu cais, piersic, cireş şi chiar prun, au fost afectate de acest îngheţ, iar în unele locuri în totalitate. În partea de vest a ţării, la Curtici de exemplu, aproape 100% caişii nu mai produc în acest an. Astfel, la pomii fructiferi timpurii pierderea se duce până la 70%. Practic, în România, în puţine locuri există caise”, a menţionat Tabără.

Și producția la viță-de-vie a fost puternic afectată de secetă.

„Cultura viţei de vie nu a fost foarte mult afectată de temperaturile scăzute din primăvară, doar în puţine cazuri, dar sunt efecte incredibile din cauza secetei la viţă de vie. La staţiunea Bujoru, şi în toată zona Constanţei, sunt probleme la evoluţia lăstarilor de pe corzile lăsate pentru rod şi nu vor fi producţii la nivele de competitivitate în acest an, chiar dacă unele vor fi de calitate, însă există o extrem de mare neuniformitate în evoluţia plantei de viţă de vie. Probleme sunt nu numai în sudul ţării, ci şi în alte zone”, a adăugat preşedintele ASAS.

Culturile de primăvară, început bun, dar trebuie urmărite

În privinţa culturilor de primăvară, fostul ministru al Agriculturii apreciază că trebuie urmărite cu atenție în toate etapele lor.

„Culturile de primăvară trebuie să le urmărim, ele au răsărit bine în multe locuri, doar în cele unde s-a greşit tehnic nu au răsărit sau unde a fost secetă mare, dar deocamdată sunt zone mai limitate din acest punct de vedere. Porumbului îi place să aibă după răsărire temperaturi mai ridicate, iar seceta nu a influenţat deocamdată foarte mult porumbul decât acolo unde nu a fost deloc apă după răsărire. Avem însă un alt fenomen, de exemplu la Lovin, unde temperaturile scăzute din luna aprilie, când grâul era în burduf, au omorât jumătate din spice. Un fenomen pe care nu l-am mai văzut de foarte mulţi ani. Şi acesta nu a afectat doar 2-3% ci merge până la 20-30% în lan şi doar jumătate din spic este fertil. Temperaturile scăzute din martie şi aprilie au fost distrugătoare”, a explicat Valeriu Tabără.

  • Problemele identificate și la cerealele de câmp

„În această iarnă nu au fost nici zăpadă şi nici temperaturi prea scăzute, iar cultura grâului trebuia să treacă printr-o perioadă de temperaturi scăzute, încet, treptat, acumulat. Astfel, culturile pot rezista şi până la minus 30 de grade Celsius, mai ales dacă au un strat acoperitor de zăpadă. Dar dacă ele nu se călesc şi nu trec prin faza de temperaturi scăzute, iar în iarna aceasta nu au fost decât excepţii, atunci primul ger care a venit le-a afectat în totalitate, mai ales în sud, unde au îngheţat absolut în totalitate, deşi normal ele ar fi trebuit să reziste la minus 15 şi către minus 18 grade Celsius”, a subliniat preşedintele ASAS.

  • Critici către comisiile de evaluare a pagubelor

„Fenomenele era previzibile din luna februarie şi au fost avertizaţi încă de atunci. Mai mult, toate instituţiile au rămas blocate şi prin măsurile luate împotriva coronavirus, deşi în Ordonanţele militare, la intervenţiile noastre, s-a dat libertate în agricultură, inclusiv instituţiilor care se ocupau de agricultură. Au început foarte târziu evaluările, încă mai fac evaluări şi acum este foarte greu de recuperat. Se puteau recupera unele pierderi de către fermieri dacă aceste evaluări erau făcute rapid şi se lua o decizie. Este inacceptabilă o astfel de situaţie”, afirmă fostul ministrul al Agriculturii.

  • Măsurile propuse autorităților

Măsurile propuse autorităţilor de către preşedintele ASAS vizează în primul rând asigurarea
materialului biologic pentru reluarea normală a procesului de producţie agricolă 2020-2021, încheierea rapidă a bilanţului pierderilor şi stabilirea rapidă a cuantumului despăgubirilor astfel încât fermierii să ştie ce au de făcut.

„Sunt probleme extraordinar de mari la furaje, sunt pierderi care trebuie compensate, nu numai la culturile de câmp ci şi la cele legumicole şi pomicole. La nivel de ţară s-ar impune să se stabilească rapid cuantumul despăgubirilor, câţi fermieri au pagube 100%, câţi 20 sau 30%, pentru că toţi au pierdut. De asemenea, trebuie să se ştie exact de unde se iau aceşti bani, dacă se lucrează cu sistemul bancar, dacă se primesc prin APIA etc.”, a afirmat Valeriu Tabără.

Pe de altă parte, o propunere de perspectivă ar fi refacerea raportului dintre sectoarele agricole, pentru că România continuă să fie tributară importului de carne de porc, deşi este un producător important de cereale.

„Nu se poate să fim tributari importurilor de carne de porc, fiind producători importanţi de cereale, este inadmisibil. Suntem la porc într-o nesiguranţă colosală. Trebuie luate măsuri de a nu mai limita dezvoltarea agriculturii. Tot sistemul sanitar-veterinar trebuie să îşi revadă atribuţiile. Aceştia nu au numai atribuţii de control, ci au atribuţii pentru sănătate animală, pentru dezvoltarea sectorului de producţie animală. Repet, este inadmisibil să ceri lichidarea de gospodării, în loc să te duci să dai norme pe care ei trebuie să le respecte şi să închidă orice piaţă din zonele regionale unde se face comerţ ilicit noaptea, peste dealuri”, a mai spus fostul ministru al Agriculturii.

Sursa: Agerpres

 

 

 

Skip to toolbar