Să producem într-un mod sustenabil suficiente alimente pentru a hrăni populația planetei, reprezintă o provocare definitorie pentru timpurile noastre. Acum, mai mult ca niciodată, industria alimentară globală trebuie să se implice în găsirea de soluții privind conturarea unui sistem alimentar care să poată hrăni generațiile viitoare, să optimizeze lanțurile de aprovizionare și să conserve resursele naturale pe care cu toții ne bazăm.
O treime din toate produsele alimentare este risipită
Deși risipa alimentară contribuie în mod semnificativ la emisiile globale de carbon, aceasta reprezintă în același timp o oportunitate valoroasă – și până acum neluată în calcul – de a hrăni populația care se confruntă cu o situație alimentară nesigură la nivel mondial. Potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, o treime din toate alimentele produse la nivel global sunt irosite.
Această cifră reprezintă 8% din emisiile globale de gaze cu efect de seră – o proporție uluitoare având în vedere incapacitatea noastră de a beneficia măcar de o parte din valoarea acesteia. *Mai mult decât atât, doar 25% din această hrană irosită ar fi suficientă pentru a hrăni cei peste 820 de milioane de oameni care suferă în prezent de foame și malnutriție**.
Obiectivele ONU privind Dezvoltarea Durabilă includ reducerea la jumătate a risipei globale de produse alimentare până în 2030 *** . Dacă ne dorim să îndeplinim acest obiectiv, liderii industriei și consumatorii trebuie să înțeleagă anvergura problemei – unde în lanțul valoric are loc și de ce – și să aplice o abordare punctuală, multi-disciplinară pentru a o gestiona într-o manieră ce poate fi susținută pe termen lung.
Evoluția către o planetă mai sănătoasă începe de acasă
De cele mai multe ori, consumatorii sunt surprinși să afle că risipa alimentară apare într-un procent semnificativ la sfârșitul lanțului valoric, în propriile casele sau în cazul afacerilor orientate către consumatori****. În plus, o mare parte din produsele alimentare irosite în această etapă sunt, de fapt, comestibile și sigure, fiind adesea aruncate deoarece termenul de valabilitate al acestora este depășit.
Această situație este valabilă în special în industria lactatelor: doar în UE, peste 29 de milioane de tone de produse lactate sunt irosite în fiecare an, iar majoritatea sunt aruncate la gunoi în gospodării, după ce alimentele sunt cumpărate și ajung să expire. În 2016, 17% din cantitatea totală de iaurt produsă în UE s-a transformat în deșeu menajer, ceea ce se traduce în peste 1,5 milioane de tone de iaurt aruncate anual la gunoi*****.
Reducerea la nivel mondial a risipei alimentare va necesita o abordare pe mai multe planuri, care să implice atât extinderea termenului de valabilitate cât și o educare mai eficientă în ceea ce privește siguranța alimentară. Cu toate că provocarea este una majoră, aceasta reprezintă o oportunitate atractivă pentru industrie și este menită să aibă un impact pozitiv real, să contribuie la reducerea amprentei asupra mediului în cazul producției de produse alimentare și să ajute consumatorii să facă economii.
La Chr. Hansen, dezvoltăm culturi alimentare cu efect de bioprotecție, deoarece considerăm că este și datoria noastră să ne asigurăm că alimentele care ies pe poarta fabricilor de produse lactate ajung să fie consumate. Furnizând industriei culturi alimentare care ajută din interior produsele lactate să rămână proaspete, contribuim împreună cu clienții noștri la dezvoltarea unui sistem alimentar mai sustenabil, capabil să hrănească o populație în creștere, protejând în același timp planeta din care suntem cu toții parte.
*FAO, 2011 (http://www.fao.org/3/a-bb144e.pdf)
**FAO, 2019 (http://www.fao.org/3/ca5162en/ca5162en.pdf)
***SDG 12.3 (https://sustainabledevelopment.un.org/sdg12)
*****Chr. Hansen, 2017
