Industria alimentară europeană pare a fi ignorată în noua viziune agricolă a Uniunii Europene.
Uniunea Europeană recunoaște importanța strategică și economică a agriculturii și alimentației, însă noua viziune propusă se concentrează aproape exclusiv pe agricultură, lăsând în plan secundar industria alimentară. Deși în Europa există peste 304.000 de întreprinderi din sectorul alimentar și al băuturilor, esențiale pentru economia regiunii, măsurile propuse pentru sprijinirea acestora sunt insuficiente.
Rolul crucial al industriei alimentare în economia UE
Industria alimentară din Uniunea Europeană este cel mai mare sector de producție, preluând aproximativ 70% din produsele agricole ale regiunii și transformându-le în produse sigure, de înaltă calitate și hrănitoare. Aceasta nu este doar un intermediar între fermieri și consumatori, ci un pilon economic major, care asigură locuri de muncă în zonele rurale, promovează sustenabilitatea și contribuie la securitatea alimentară.
Cu toate acestea, noua viziune a UE nu include măsuri concrete pentru a sprijini această industrie. Lipsa unor politici clare privind investițiile, inovația și reducerea birocrației riscă să slăbească competitivitatea sectorului alimentar european, deja afectat de presiuni economice și reglementări stricte.
Nevoia unor investiții strategice în întregul lanț agroalimentar
Unul dintre marile neajunsuri ale strategiei UE este absența unor planuri de investiții care să sprijine atât agricultura, cât și industria alimentară în tranziția către practici mai sustenabile. Deși sectorul se confruntă cu provocări majore, precum reducerea emisiilor și adoptarea unor modele circulare de producție, viziunea UE nu oferă soluții clare pentru finanțarea acestor schimbări.
Mai mult, documentul nu abordează echitatea în lanțul de aprovizionare, punând accent doar pe fermieri, fără a lua în considerare nevoile întreprinderilor alimentare de toate dimensiunile. Acest dezechilibru poate afecta stabilitatea economică a sectorului și capacitatea acestuia de a inova și de a se adapta noilor cerințe de mediu.
Reglementări stricte fără sprijin corespunzător
Un alt aspect criticat de industria alimentară este faptul că viziunea UE introduce așteptări și reglementări suplimentare, fără a oferi sprijinul necesar pentru a le îndeplini. De exemplu, rolul procesării alimentelor este pus sub semnul întrebării, deși acest proces contribuie la accesibilitatea produselor, prelungirea termenului de valabilitate și reducerea risipei alimentare.
Această abordare ar putea avea un impact negativ asupra competitivității producătorilor europeni, într-un context în care aceștia se confruntă deja cu dificultăți economice și cerințe stricte impuse de reglementările UE.
Apel la acțiune: industrie și autorități, în căutarea unui echilibru
Dirk Jacobs, directorul general al FoodDrinkEurope, a subliniat necesitatea unui plan de acțiune concret pentru investiții, inovare și reducerea poverii administrative asupra industriei alimentare:
„Viziunea recunoaște importanța sectorului alimentar, dar fără măsuri concrete pentru investiții și reducerea sarcinilor de reglementare, rămâne doar o declarație de intenție. Este esențial ca factorii de decizie să sprijine cel mai mare sector de producție din Europa, asigurându-i competitivitatea și sustenabilitatea.”
În acest context, FoodDrinkEurope a anunțat că va colabora cu autoritățile europene pentru a readuce în atenție necesitatea unui sprijin real pentru producătorii de alimente. Organizația va participa la întâlniri cu Comisia Europeană, Consiliul și Parlamentul European, pentru a promova politici care să reflecte realitățile din sectorul agroalimentar.
.){kind=link}