Recomandarea suplimentelor alimentare reprezintă, în actualul context legislativ și comercial, o provocare majoră pentru profesia farmaceutică. Dincolo de aspectul economic, discuția se poartă tot mai des în jurul responsabilității, eticii și profesionalismului farmacistului, într-un domeniu aflat într-o continuă expansiune. În cadrul celei de-a zecea ediții a seminarului ESE, Farm. pr. Anca Crupariu, din partea Colegiului Farmaciștilor din România, va vorbi despre toate aceste aspecte în cadrul prezentării sale realizate sub titlul „Recomandarea suplimentelor alimentare cu responsabilitate – o problemă de etică și profesionalism pentru farmacist!”
Din anul 2021, România are o lege dedicată suplimentelor alimentare, care transpune în principal prevederile Directivei europene din 2002 privind apropierea legislațiilor statelor membre ale Uniunii Europene referitoare la aceste produse. Actul normativ stabilește cadrul general privind definiția și compoziția suplimentelor, autoritatea responsabilă cu notificarea acestora, informațiile permise și interzise în etichetare, precum și regulile privind controlul și sancțiunile aplicabile în cazul nerespectării standardelor de calitate și siguranță.
Cu toate acestea, anumite aspecte esențiale urmează să fie detaliate prin norme tehnice privind fabricarea, comercializarea, publicitatea și utilizarea suplimentelor alimentare, care ar trebui aprobate prin hotărâre de Guvern. Aceste norme nu sunt încă emise, ceea ce generează un spațiu de incertitudine în practică.
Inițiativa PRISA și implicarea Colegiul Farmaciștilor din România
În acest context legislativ, Colegiul Farmaciștilor din România a susținut inițiativa lansată de PRISA la 12 noiembrie 2024, campania intitulată „Informare, apoi suplimente alimentare. Consumă informat, pentru un stil de viață sănătos”.
Demersul are la bază o platformă educativă dedicată consumului informat de suplimente alimentare, care pune la dispoziția publicului și a profesioniștilor din domeniu informații actualizate și structurate. Pentru farmacist, acest instrument reprezintă un sprijin suplimentar în activitatea de consiliere și educare a persoanelor interesate de utilizarea acestor produse.
Platforma abordează inclusiv problematica mențiunilor de sănătate aprobate științific de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), o referință esențială în validarea afirmațiilor legate de beneficiile suplimentelor. Accesul la registrul european al mențiunilor autorizate oferă un cadru transparent și verificabil pentru informațiile comunicate consumatorilor.
Autoconsumul, riscurile și dilema etică din farmacie
De ani de zile, se discută despre fenomenul automedicației, despre riscurile asociate abuzului de medicamente fără prescripție și suplimente alimentare, precum și despre necesitatea unei educații sanitare solide. În acest peisaj, farmacistul este chemat să își asume rolul de consultant și educator, ghidând pacientul către un consum informat și responsabil.
Problema apare atunci când obiectivele comerciale – targete de vânzări, promovarea anumitor branduri sau presiunea competiției – pot intra în conflict cu obligația deontologică fundamentală a farmacistului: aceea de a acționa exclusiv în interesul sănătății pacientului.
Recomandarea unui supliment alimentar nu ar trebui să fie determinată de criterii comerciale, ci de o analiză individualizată a nevoilor persoanei, de evaluarea eventualelor interacțiuni cu tratamentele în curs și de raportarea la dovezile științifice disponibile. În lipsa normelor tehnice clare, standardul profesional și codul deontologic rămân reperele principale.
Accesul la instrumente educative, precum platforma susținută de PRISA și validată prin implicarea Colegiului Farmaciștilor din România, poate contribui la consolidarea unei practici responsabile. Într-o piață în continuă creștere a suplimentelor alimentare, informarea corectă și consilierea profesionistă devin elemente esențiale pentru protejarea interesului public și menținerea încrederii în profesia de farmacist.
