În doar câțiva ani, matcha a trecut de la statutul de ingredient tradițional japonez la unul dintre cele mai căutate produse din industria băuturilor și alimentelor funcționale. Prezentă în cafenele, supermarketuri, deserturi, băuturi ready-to-drink și chiar în colaborări cu branduri de modă, pudra verde a devenit un simbol al stilului de viață sănătos și al consumului premium.
Popularitatea sa este alimentată de interesul tot mai mare pentru alimentația funcțională, de influența rețelelor sociale și de dorința consumatorilor de a descoperi produse autentice cu beneficii pentru sănătate. Însă, pe măsură ce cererea crește accelerat, industria se confruntă cu provocări importante legate de producție, aprovizionare și menținerea standardelor de calitate.
De la tradiție japoneză la fenomen global
Piața matcha continuă să se extindă într-un ritm rapid. Estimările arată că valoarea segmentului din Marea Britanie ar putea aproape să se dubleze până în 2035, pe fondul interesului crescut pentru produse naturale și al popularității platformelor sociale, unde băuturile pe bază de matcha au devenit un adevărat fenomen.
Imaginile cu latte-uri de un verde intens, rețetele creative și colaborările dintre cafenele și branduri de lifestyle au contribuit la transformarea matcha într-un produs aspirational. Astăzi, consumatorii pot găsi matcha într-o gamă tot mai variată de produse, de la băuturi și smoothie-uri până la înghețată, produse de patiserie sau mixuri instant.
Această evoluție a creat oportunități importante pentru producători, dar a pus și o presiune fără precedent asupra lanțului global de aprovizionare.
Producția de matcha rămâne un proces complex
Spre deosebire de alte ingrediente utilizate în industria băuturilor, matcha autentică nu poate fi produsă rapid sau în cantități nelimitate. Obținerea unei pudre de calitate superioară presupune metode de cultivare și procesare extrem de riguroase. Cu aproximativ șase săptămâni înainte de recoltare, plantațiile sunt acoperite pentru a limita treptat expunerea la lumină. Reducerea luminii stimulează acumularea de clorofilă și aminoacizi, conferind frunzelor culoarea verde intens, aroma umami și profilul nutritiv caracteristic matcha premium.
După recoltare urmează o serie de etape la fel de importante: frunzele sunt selectate, tratate cu abur, uscate, curățate de nervuri și tulpini, apoi măcinate lent în mori de granit până când se obține pulberea foarte fină. Fiecare etapă influențează calitatea produsului final. Modificări aparent minore, precum timpul de umbrire, selecția frunzelor sau viteza de măcinare, pot afecta culoarea, textura, gustul și proprietățile nutriționale ale matcha. Din acest motiv, extinderea rapidă a producției este dificilă, iar menținerea standardelor ridicate necesită investiții și experiență.
Cererea ridicată favorizează apariția produselor de calitate inferioară
Creșterea popularității matcha are și efecte mai puțin favorabile. Presiunea exercitată asupra producătorilor, combinată cu dificultățile generate de condițiile climatice din Japonia, a determinat apariția pe piață a unor cantități mai mari de pulberi cu o calitate inferioară. Pentru unele companii, utilizarea unor sortimente mai ieftine reprezintă o modalitate de a răspunde cererii și de a limita costurile, însă această strategie poate afecta experiența consumatorului și imaginea întregii categorii.
Specialiștii consideră că un matcha de calitate trebuie evaluat după mai multe criterii, printre care intensitatea culorii, echilibrul gustului, nivelul de amăreală, finețea texturii, prospețimea, capacitatea de dizolvare și consistența produsului.
Sustenabilitatea devine o prioritate
Producerea matcha depinde de un echilibru delicat între tehnicile agricole și condițiile naturale. Metodele tradiționale de cultivare, gestionarea atentă a solului și sistemele de umbrire necesită timp și resurse, iar schimbările climatice complică și mai mult activitatea fermierilor.
Ca în multe alte sectoare agricole, producătorii de ceai se confruntă cu provocări legate de temperaturi extreme, disponibilitatea apei, lipsa forței de muncă și presiunea asupra terenurilor agricole. În aceste condiții, extinderea producției fără investiții în practici sustenabile poate pune în pericol atât calitatea produsului, cât și viitorul culturilor.
Tot mai multe companii sunt astfel încurajate să adopte strategii de aprovizionare care să sprijine agricultura responsabilă, conservarea resurselor naturale și stabilitatea veniturilor fermierilor.
