Uniunea Europeană a anunțat reduceri semnificative ale plăților din Politica Agricolă Comună (PAC), declanșând un val de nemulțumiri în rândul agricultorilor, industriei alimentare și organizațiilor de mediu.
Noul buget multianual al UE, care va acoperi perioada 2028–2034, reduce subvențiile pentru agricultură de la 387 de miliarde de euro, cât erau alocate în perioada 2021–2027, la doar 300 de miliarde de euro.
Potrivit estimărilor Euractiv, ajustarea bugetului, ținând cont de inflație, echivalează cu o reducere de aproape 30%. În ciuda acestui regres bugetar, Comisia Europeană susține că fondurile sunt „rezervate”, adică protejate de redistribuiri către alte domenii, urmând să fie direcționate mai „țintit” și „transparent”.
De ce sunt agricultorii în alertă
Organizațiile reprezentative ale fermierilor au reacționat rapid și dur. Copa-Cogeca, cele mai mari federații agricole europene, au catalogat momentul anunțului drept „Miercurea Neagră a agriculturii europene”, susținând că reducerea pune în pericol viitorul fermierilor și echilibrul pieței agroalimentare. Aceștia afirmă că responsabilitatea sprijinirii agricultorilor este aruncată asupra guvernelor naționale, în numele unei așa-zise „simplificări administrative”.
Fermierii au ieșit în stradă, organizând proteste în fața sediului Comisiei Europene pentru a-și exprima nemulțumirea. Printre vocile cele mai critice s-a aflat și Dennis Drennan, președintele IMSCA, asociația europeană a fermierilor de lactate. El avertizează că reducerea sprijinului direct va genera creșteri de prețuri în lanțul alimentar, afectând consumatorii finali.
Impactul economic și social estimat
Reducerea bugetului PAC vine într-un moment sensibil pentru sectorul agricol european, deja afectat de inflație, secetă, pandemie și competiția globală. Organizația FoodDrinkEurope, care reprezintă interesele industriei alimentare, susține că o PAC instabilă riscă să afecteze securitatea alimentară în întreaga Uniune Europeană.
Pe de altă parte, unii economiști văd în aceste reduceri o oportunitate. Grupul de reflecție Bruegel argumentează că subvențiile actuale nu sprijină în mod real securitatea alimentară, fiind mai degrabă instrumente de politică socială. Ei susțin că mutarea responsabilității către bugetele naționale ar permite UE să-și concentreze fondurile pe domenii cu „valoare adăugată europeană autentică”.
Poziția Comisiei Europene: „Agricultura va fi consolidată”
Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a apărat noul cadru bugetar, afirmând că reforma PAC este menită să consolideze agricultura europeană. Ea a subliniat că fondurile vor fi distribuite mai eficient și mai rapid, cu o atenție specială pentru micii fermieri și situațiile de criză.
Von der Leyen a punctat că plățile către fermieri vor fi „mai transparente” și „mai țintite”, în concordanță cu angajamentele anterioare ale UE privind sustenabilitatea, digitalizarea și simplificarea procedurilor administrative.
Angajamentele UE pentru reforma agricolă
În februarie, Comisia Europeană a publicat viziunea sa pentru viitorul agriculturii și alimentației, document în care sublinia necesitatea simplificării reglementărilor și eficientizării PAC. În mai, limita anuală a plăților forfetare către micii fermieri a fost dublată, pentru a sprijini competitivitatea acestora față de marile exploatații agricole.
Totodată, UE a continuat să ofere plăți de criză pentru a susține fermierii afectați de boli ale animalelor sau dezastre naturale. Aceste măsuri, deși bine primite la momentul respectiv, sunt acum puse sub semnul întrebării în contextul reducerii drastice a bugetului general.
Tensiuni între viziuni divergente
De cealaltă parte, organizațiile de mediu, precum Biroul European de Mediu (EBB), avertizează că reducerile ar putea sabota tranziția spre o agricultură mai sustenabilă. Lipsa resurselor financiare ar putea împinge fermierii să continue practicile intensive, în detrimentul biodiversității și al protecției solului și apelor.
