Referitor la informațiile vehiculate în spațiul public cu privire la Raportul de audit al Curții de Conturi, referitor la siguranța alimentelor și a activităților de control aferente, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale face următoarele precizări:
Raportul de audit „Performanța activităților din domeniul sănătății și bunăstării animalelor, a hranei pentru animale, a siguranței alimentelor, precum și a activităților de control oficial” vizează în principal activitatea desfășurată de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, instituție cu atribuții în domeniul siguranței alimentelor și în subsidiar activitățile de control derulate de Autoritatea Națională Fitosanitară și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
În ceea ce privește Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Raportul Curții de Conturi precizează că au fost îndeplinite responsabilitățile legate de elaborarea și aprobarea cadrului procedural ce vizează dobândirea protecției unui sistem de calitate a unui produs agricol sau alimentar. În acest sens, au fost elaborate și aprobate prin ordin al ministrului agriculturii următoarele proceduri:
- procedura de înregistrare și verificare a documentației pentru dobândirea protecției unui sistem de calitate a unui produs agricol și/sau alimentar
- procedura de declarare a opoziției la nivel național
- procedura de transmitere la nivelul Comisiei Europene a cererii de înregistrare a sistemelor de calitate ale produselor agricole și/sau alimentare, în vederea dobândirii protecției la nivelul Uniunii Europene, precum și a Regulilor specifice privind modelul și utilizarea logoului național.
De asemenea, Raportul Curții de Conturi menționează că în perioada auditată (2015-2021) au fost înregistrate progrese în ceea ce privește creșterea numărului de produse alimentare românești înregistrate la Comisia Europeană pe scheme de calitate europene.
Astfel, pe sisteme de calitate europene, din cele 17 dosare depuse la MADR cu privire la înregistrarea la Comisia Europeană a produselor alimentare românești au fost recunoscute, din 2011 până în prezent, 10 produse, după cum urmează: Magiun de prune Topoloveni, Salam de Sibiu, Telemea de Ibăneşti, Novac afumat din Ţara Bârsei, Scrumbie de Dunăre afumată, Cârnați de Pleșcoi, Telemea de Sibiu, Caşcaval de Săveni, Salata cu icre de știucă de Tulcea, Salata tradițională cu icre de crap.
În ceea ce privește recunoașterea celorlalte produse depuse spre înregistrare, demersurile întreprinse de MADR sunt în fază avansată, iar situația la zi este următoarea:
- Plăcintă Dobrogeană-IGP – se derulează demersuri specifice în vederea finalizării/concluzionării opoziției formulate de R.Bulgară, declarată admisibilă de către Comisia Europeană (CE);
- Salinate de Turda (ceafă, cotlet, piept de porc și pulpa de porc) – IGP (Indicaţie Geografică Protejată), nr. referință PGI-RO-02825 – în data de 15.12.2021, a fost depusă la Comisia Europeană documentația necesară
- Pită de Pecica (Indicaţie Geografică Protejată) – în data de 22.12.2021 a fost înregistrată, în sistemul electronic “eAmbrosia”, cererea României pentru dobândirea protecției pe sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată
- Tuberoza de Hoghilag – în cadrul direcției de specialitate a MADR este în analiză documentația aferentă înregistrării, ca IGP (Indicație Geografică Protejată)
- Brânză frământată de Teaca (IGP); Virșli (IGP); Brânză de burduf de Bran (IGP) – sunt în derulare activități necesare pentru parcurgerea etapelor aferente elaborării și depunerii documentației potențialelor denumiri de produse a fi înregistrare pe sisteme de calitate europene
Totodată, la nivel european sunt înregistrate următoarele băuturi spirtoase, din categoria Rachiu de fructe (Pălincă, Tuică Zetea de Medieşu Aurit, Ţuică de Argeş, Horincă de Cămârzana) și din categoria Rachiu de vin (Vinars Târnave, Vinars Vaslui, Vinars Murfatlar, Vinars Vrancea, Vinars Segarcea). La nivelul MADR sunt în derulare acțiuni specifice care vizează înregistrarea produsului „Pelin” din categoria băuturilor aromatizate, pe sisteme de calitate europene.
Continuă identificarea de noi produse
MADR desfășoară, în mod constant, acțiuni specifice, în toate județele țării, având drept scop identificarea și promovarea produselor agroalimentare cu potențial de înregistrare pe sisteme de calitate europene și scheme de calitate naționale. De asemenea, direcțiile de specialitate din cadrul MADR au notificat Comisiei Europene schemele de calitate naționale care vizează atestarea produselor agroalimentare ca produs tradițional sau ca produs obținut conform unei rețete consacrate, pentru ca aceste scheme de calitate naționale să primească finanțare europeană. Facem precizarea că la această dată nu se înregistrează întârzieri în depunerea documentației necesare la Comisia Europeană.
Nivelul relativ scăzut al recunoașterii la nivel european pe sisteme de calitate a produselor agroalimentare românești este în legătură de cauzalitate cu elemente independente de activitatea direcțiilor MADR, precum: costurile ridicate ale aderării la sistemele de calitate europene, slaba asociere între producători, dar și perioada îndelungată aferentă perioadei de recunoaștere la nivel european a unui produs alimentar (poate dura între 14 și 48 luni).
Este foarte important să se facă diferența între procedura de atestare a produselor tradiționale sau a produselor obținute conform unor rețete consacrate, la nivel național și cea care vizează recunoașterea pe sisteme de calitate a produselor agroalimentare, la nivel european, întrucât procedurile care se desfășoară pentru realizarea acestor demersuri sunt instituite prin reglementări legale distincte, fără să existe suprapuneri sau complementarități în derularea acestora.
Schemele de calitate din România
La nivel național, România are două scheme de calitate care vizează produsele tradiționale și produsele obținute conform unei rețete consacrate. Astfel, la nivelul MADR au fost atestate până în prezent 716 produse tradiționale și 164 produse obținute conform unei rețete consacrate.
La nivel european sunt instituite următoarele sisteme de calitate: IGP (indicaţie geografică protejată), DOP (denumire de origine protejată) şi STG (specialitate tradiţională garantată), precum și mențiunea de calitate facultativă – produs montan. La nivel național, au fost atestate până în prezent un număr de 3295 de produse cu mențiunea de calitate facultativă „produs montan”.
Despre activitatea Autorității Naționale Fitosanitare
În perioada auditată, respectiv 2015-2020, aparatura din laboratorul de specialitate era uzată, situație remediată începând cu anul 2019. În scopul asigurării securității alimentare, au fost achiziționate echipamentele necesare îndeplinirii acestui obiectiv, iar în anul 2020 a fost realizată extinderea acreditării laboratorului pentru mai multe substanțe active, în prezent laboratorul fiind acreditat pentru analiza a 374 de substanțe active.
Cât privește implementarea programelor naționale anuale de monitorizare a reziduurilor de pesticide în fructe, legume și cereale din producția internă, acestea au fost puse în aplicare conform planificărilor anuale, așa cum prevăd regulamentele de control multianual coordonat al UE, inclusiv prelucrarea de probe provenite de la beneficiari.
Referitor la analiza produselor ecologice menționăm că, anual, sunt planificate (conform planurilor de monitorizare, publicate pe site-ul ANF) astfel de probe. Planificarea acestora se face ținând cont de prevederile Regulamentelor Europene în ceea ce privește monitorizarea reziduurilor de pesticide.
