Guvernul a devenit mai grijuliu cu sănătatea românilor. Nu brusc, ci începând cu 1 ianuarie 2023, când și-a propus să excludă din sfera de aplicare a facilităţii cotei reduse de TVA de 9%, pe lângă băuturile alcoolice (excepţia impusă de Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al TVA) şi băuturile nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202 10 00 şi 2202 99, respectiv băuturile nealcoolice care conţin adaos de zahăr sau alţi îndulcitori precum și băuturile nealcoolice aromatizate.
„Această măsură are în vedere descurajarea consumului de băuturi racoritoare îndulcite cu zahăr, băuturi energizante etc., cu impact important asupra sănătăţii consumatorilor. Faţă de alimentele cu adaos mare de zaharuri, produsele lichide, precum băuturile răcoritoare îndulcite cu zahăr, ar avea un impact mai mare asupra sănătăţii, deoarece consumatorul nu are imaginea concretă a cantităţii de calorii ingerate, spre deosebire de produsele zaharoase solide asupra cărora percepţia calorică este bine cunoscută. În plus, caloriile lichide nu au proprietati puternice de saţietate şi nu suprimă foamea, astfel că ele sunt consumate în cantităţi mult mai mari, aportul caloric fiind în ansamblu mai mare,” își explică executivul măsura, în expunerea de motive la proiectul de act normativ care își propune modificarea Codului Fiscal.
Venituri suplimentare pentru buget
De fapt, este mult mai probabil ca sănătatea românilor să fi contat mai puțin, iar măsura să fi vizat doar activarea unor surse suplimentare de venituri pentru bugetul statului.
Piaţa băuturilor răcoritoare carbogazoase, care majoritatea au un conţinut ridicat de zahăr, este de circa 920 mil. de euro. Astfel, TVA-ul încasat din această piaţă, la o cotă de 9%, este de circa 83 de milioane euro anual. Cu o creştere a TVA-ului la 19% statul ar încasa în total 180 de milioane de euro, cu aproape 100 de milioane de euro mai mult.
În categoria băuturilor care nu vor mai beneficia de cotă redusă de TVA nu intră doar sucurile, ci și produse precum berea radler astfel că suma arătată mai sus va fi și ma mare.
Din păcate, nu existăun studiu de impact care să arate care sunt efectele aceste creșteri asupra sectorului.
În România, există nu mai puțin de 15 fabrici care produc băuturi răcoritoare și exportă în 10 țări străine.
„Dacă acum se ia în calcul o creștere cu 10 puncte procentuale peste noapte, fără o consultare publică, fără o consultare a industriei și fără un studiu de impact prealabil, această măsură ar reprezenta un adevărat șoc, care va avea un impact sever asupra industriei de băuturi răcoritoare, dar nu numai. Din păcate, cel mai mult vor avea de suferit consumatorii, aflați deja într-o situație dificilă și care simt în propriile buzunare efectele inflației tot mai mari în fiecare zi”, spune Adelina Țînțariu, Director Executiv ANBR.
Cu cât va scădea consumul?
Două studii finlandeze care luau în calcul o creștere cu 10% prețului produselor cu conținut mare de zahăr (la fel ca și în cazul nostru) arătau că, pentru o astfel de scumpire consumul ar scădea cu aproximatv 1,5%.
La noi este însă posbil ca reducerea consumului de astfel de produse să fie ceva mai mare având în vedere că veniturile românilor sunt mult mai mici decât cele ale finlandezilor. Sunt voci care spun că scăderea consumului ar putea fi și de 50%. Conform datelor ANBR, în 2010, la ultima majorare de TVA cu 5% (nu 10% ca în prezent), vânzările de băuturi răcoritate au scăzut cu 50% în prima lună. Nu mai puțin de 5 ani au fost necesari pentru ca industria locală din acest domeniu să-și revină, iar revenirea completă s-a produs abia în contextul introducerii cotei de TVA de 9% pentru alimentele de bază, în 2015.
Alte studii britanice, care au în vedere o creștere mai substanțială a taxelor pe conținutul de zahăr – 15-40% – prognozau o scădere a consumului cu 15-20%.
Lângă noi, guvernul de la Budapesta aplică din septembrie 2011 taxe pentru îmbunătăţirea sănătăţii publice. Pachetul conţine taxe suplimentare de 4% nu doar pentru băuturi îndulcite, ci şi pentru băuturi energizante, snacksuri sărate, condimente, conserve de fructe şi produse dulci preambalate. Rezultatul? Eva Martos, directorul general al Institutului Naţional pentru Alimente şi Ştiinţa Nutriţiei din Ungaria, spune că un număr mare de maghiari, peste 20% din total, şi-au redus consumul de junk food, acest lucru datorându-se atât preţurilor mai mari, cât şi companiei publice de informare care a însoţit iniţiativa. Modelul maghiar a fost lăudat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi de diverşi specialişti în sănătate publică. Suprataxa a avut un impact şi asupra producătorilor de junk food. În 2018, circa 40% dintre aceştia îşi modificaseră reţetele pentru a-şi face produsele mai sănătoase.
Polonia, Italia și Spania sunt de asemenea printre statele din UE care aplică taxe pe produsele cu conținut ridicat de zahăr.
