În timp ce interesul consumatorilor pentru dietele vegane sau vegetariene scade în unele părți ale Europei, mai multe guverne europene își intensifică eforturile pentru a promova alimentația pe bază de plante, văzută ca o soluție pentru reducerea amprentei de carbon și asigurarea sustenabilității pe termen lung.
Danemarca, Belgia și Germania se remarcă prin inițiative concrete care susțin tranziția de la produsele animale la alternative vegetale.
Danemarca: pionierul european în alimentația vegetală
Danemarca este, fără îndoială, liderul european în promovarea alimentației pe bază de plante. Începând cu 2023, guvernul danez a lansat un plan național de acțiune care încurajează consumul de alimente vegetale, atât pe plan intern, cât și în cadrul Uniunii Europene. În prezent, țara deține președinția rotativă a Consiliului UE, ocazie cu care a inclus în programul său obiective clare privind tranziția către diete sustenabile și diversificarea surselor de proteine.
Planul național danez include finanțări generoase, în valoare de aproximativ 85 milioane de euro, pentru cercetare și dezvoltare în domeniul alimentelor vegetale, dar și formare profesională pentru bucătari și promovarea alimentației vegane în școli. În plus, ambasadele daneze au primit misiunea de a sprijini exporturile de produse pe bază de plante fabricate local.
Belgia: mai multă linte, mai puțină carne roșie
Belgia a revizuit recent ghidurile sale alimentare, acordând o atenție sporită alimentelor pe bază de plante. Recomandările oficiale încurajează reducerea consumului de carne roșie la maximum 300 de grame pe săptămână și promovarea proteinelor vegetale, precum leguminoasele. De asemenea, se recomandă evitarea alimentelor ultra-procesate și a adaosurilor inutile.
Cu toate acestea, provocările persistă: potrivit unui studiu recent citat de Uniunea Vegetariană Europeană, doar 7% dintre adulții belgieni ating obiectivul minim de consum zilnic de legume, iar doar 10% consumă suficiente fructe. Aceste date subliniază nevoia unei schimbări reale în comportamentul alimentar, pe lângă ajustările din politicile publice.
Germania: dezbateri aprinse despre TVA și etichete
În Germania, discuțiile privind alimentele pe bază de plante capătă accente politice. Consiliul consultativ științific pentru politici agricole și nutriționale (WBAE) a publicat un raport în care susține integrarea alimentelor vegetale și fermentate la „masa comună” alături de cele tradiționale. Raportul critică tratamentul fiscal discriminatoriu: produsele pe bază de plante sunt taxate cu 19% TVA, în timp ce produsele de origine animală beneficiază de o cotă redusă de 7%.
Cu toate acestea, poziția oficială a guvernului federal este mai rezervată. Ministrul agriculturii, Alois Rainer, a declarat că nu va impune o direcție, preferând ca deciziile să aparțină consumatorilor. Acest contrast între viziunea științifică și cea politică generează controverse și lasă loc pentru evoluții viitoare.
UE, între presiuni și reglementări
Pe fondul acestor inițiative naționale, Uniunea Europeană dezbate în continuare modul în care ar trebui etichetate produsele vegetale. Comisia Europeană a propus interzicerea unor denumiri precum „burger vegetal cu gust de carne” sau „lapte vegan”, sub pretextul evitării confuziei în rândul consumatorilor. Acest tip de reglementare este contestat de susținătorii produselor pe bază de plante, care văd în aceste măsuri o frână în calea tranziției alimentare.
În contrast, Danemarca folosește tocmai cadrul UE pentru a propune un plan comun de acțiune privind proteinele vegetale, inclusiv printr-o strategie coordonată la nivelul blocului comunitar.
