România, tot mai puțin autosuficientă (date INS)

Producția internă a României acoperă nevoile de consum ale locuitorilor doar în cazul a șase produse agroalimentare, potrivit unui studiu al Institutului Național de Statistică (INS). 

Cele șase produse sunt: cereale (grad de autosuficiență de 155,6%), grâu și secară (grad de autosuficiență de 165,2%), porumb (grad de autosuficiență de 151,2%), alte cereale (grad de autosuficiență de 162%), varză (grad de autosuficiență de 100,5%) și carne de oaie și capră (grad de autosuficiență de 112,2%).

Datele INS citate de Economica.net dovedesc că România este din ce în ce mai dependentă de importuri. 

Astfel, România a ajuns să producă doar 55,3% din necesarul de consum de carne de porc. În 2015, spre exemplu, producția acoperea peste 70% din necesarul de consum de 31,3 kg pe cap de locuitor, în medie, pe an.

Calculând consumul de carne, produse din carne şi organe comestibile, indiferent de tipul acesteia, gradul de autosuficiență era în 2020 de 72,1% față de 79% în 2015, în contextul în care necesarul de consum de carne de pasăre este acoperit în porporție de 90,4%, iar necesarul de carne de bovine este satisfăcut în procent de 82,9%.

Acoperim doar o treime din necesarul de zahăr

În 2020, doar 34,9% din necesarul de consum era acoperit din producția locală, față de 100,6% în 2015, spre exemplu, în contextul în care consumul a rămas același, de 25 de kilograme pe cap de locuitor.

La capitolul lactate, fabricile locale au ajuns să acopere doar 86,4% din necesar, față de un procent de 93,1% cu cinci ani în urmă. Concomitent a crescut consumul de la 250,7 kg pe cap de locuitor în 2015 la 260,2 kilograme în 2020.

În ceea ce privește ouăle, necesarul de consum este acoperit aproape întregime de producția locală (96,8% grad de autosuficiență). În 2019, gradul de autosuficiență era de 97,5%, iar în 2015 produceam mai mult decât consumam (102,5% grad de autosuficiență). În tot acești ani, consumul a scăzut de la 13,1 kilograme pe cap de locuitor la 11,8 kilograme pe cap de locuitor.

Producția locală acoperă aproximativ 84% din necesarul de uleiuri vegetale și 44,8% din necesarul de unt.

Deficite în aproape toate subcategoriile de legume

În România, avem deficite cuprinse între 29,6% la tomate la 0,1% la pepeni. Mai exact, gradul de autosuficiență este de:

  • 70,4% la tomate vs 73,9% în 2015
  • 79,65 la ceapă uscată vs 82,5% în 2015
  • 70,5% la rădăcinoase vs 73,7% în 2015
  • 77,2% la diverse legume vs 85,2% în 2015
  • 90,9% la pepeni vs 95,1% în 2015
  • 75,8% la leguminoase boabe vs 80% la leguminoase boabe

Situația gradului de autosuficiență pentru fructe

Producția locală este deficitară la mere, în timp ce la celelate categorii producția se apropie destul de mult de necesarul de consum. În 2020, autosuficiența în cazul fructelor era următoarea:

  • 68,5% la fructe și produse de fructe în general
  • 86,8% la mere
  • 92,7% la struguri
  • 97,2% la prune
  • 92,6% la cireșe și vișine
  • 18% piersici și nectarine

Actualitate

Zece ingrediente esențiale, o singură regiune: fragilitatea lanțurilor alimentare

Ciocolata, crema de alune, vanilia sau șofranul ajung pe...

AVI-GIIS intră în competiția „Ora de bun gust” ☀️ Premiile Gustul Ales 2026 cu două produse „Ca Altădată!”

Crearea și răspândirea rețetelor tradiționale pentru produsele din carne...

Comisia Europeană și BEUC: Danone se alătură lui Nestlé și Coca-Cola în reformularea etichetării

Comisia Europeană și BEUC anunță încheierea unui dialog de...

Plasticul nereciclat a costat România peste 5 miliarde de lei în mai puțin de cinci ani

România a plătit peste 5 miliarde de lei la...

Integrity Food Cert devine unul dintre puținii furnizori din România autorizați să livreze cursuri IFS în industria alimentară

Recunoaşterea oficială din partea IFS Academy plasează compania într-o...

Din aceiași categorie

EFSA stabilește priorități științifice pentru a ține pasul cu inovația alimentară

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) consideră că dezvoltarea...

Țările de Jos propun restricții pentru mai multe ingrediente botanice

Autoritățile olandeze au propus noi reguli pentru anumite plante...

Capcana rezultatului conform: aflați la 💠 ROASHOW 2026 ce ne spune, de fapt, un buletin de analiză

În industria alimentară, rezultatul „conform” este, firesc, rezultatul pe...

EFSA emite prima opinie pozitivă privind utilizarea CBD în alimentele din UE

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a emis pentru...

S-Acetyl Glutathione, evaluat favorabil de EFSA pentru utilizarea ca aliment nou în Uniunea Europeană

S-Acetyl Glutathione (SAG), propus de compania italiană Gnosis S.p.A....

EFSA confirmă siguranța sării de aspartam-acesulfam după reevaluarea îndulcitorului

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) a finalizat reevaluarea...
spot_img

Alte articole

Categorii Populare

spot_imgspot_imgspot_img
Noile reguli europene privind denumirile produselor din carne și ale alternativelor la carne ar putea avea consecințe importante și pentru segmentul produselor hibride, care...
Producătorii români din industria alimentară și a cărnii au la dispoziție mai puțin de două săptămâni pentru a se înscrie într-o structură europeană care...
Industria alimentară are un nou cuvânt de ordine pentru vara anului 2026: „fricy”, un termen care reunește două caracteristici aparent opuse – aromele fructate...
Utilizarea medicamentelor GLP-1 produce o transformare vizibilă în obiceiurile de cumpărături din Marea Britanie, unde gospodăriile care includ astfel de utilizatori au redus cheltuielile...
Alimentele pe bază de plante au fost prezentate în ultimii ani drept una dintre cele mai importante transformări din industria alimentară. În centrul acestei...